havare definitie

2 intrări

18 definiții pentru havare

HAVÁ, havez, vb. I. Tranz. A săpa cu haveza făgașe într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv. – Din fr. haver.
HAVÁRE, havări, s. f. Acțiunea de a hava și rezultatul ei. – V. hava.
HAVÁ, havez, vb. I. Tranz. A săpa cu haveza făgașe într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv. – Din fr. haver.
HAVÁRE, havări, s. f. Acțiunea de a hava și rezultatul ei. – V. hava.
HAVÁ, havez, vb. I. Tranz. A scobi (cu ajutorul havezei) făgașe în zăcămintele în curs de exploatare, pentru a ușura desprinderea materialului din masiv. Mașină de havat.
HAVÁRE, havări, s. f. Acțiunea de a hava și rezultatul ei.
havá (a ~) vb., ind. prez. 3 haveáză
haváre s. f., g.-d. art. havắrii; pl. havắri
havá vb., ind. prez. 1 sg. havéz, 3 sg. și pl. haveáză
haváre s. f., g.-d. art. havării; pl. havări
HAVÁ vb. (MIN.) a scobi. (A ~ într-un zăcământ.)
HAVÁRE s. v. havaj.
HAVÁ vb. I. tr. A tăia cu haveza făgașe în zăcămintele în curs de exploatare pentru a ușura extragerea materialului. [< fr. haver].
HAVÁRE s.f. Acțiunea de a hava și rezultatul ei; havat, havaj. [< hava].
HAVÁ vb. tr. a tăia cu haveza făgașe în zăcămintele în curs de exploatare. (< fr. haver)
A HAVÁ ~éz tranz. (făgașe la lucrările miniere) A săpa cu haveza (pentru a ușura desprinderea materialului din masiv). /<fr. haver
HAVA vb. (MIN.) a scobi. (A ~ într-un zăcămînt.)
HAVARE s. (MIN.) scobire. (~ într-un zăcămînt.)

havare dex

Intrare: hava
hava conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: havare
havare substantiv feminin