Dicționare ale limbii române

O definiție pentru hatârgiŭ

hatîrgíŭ, -hĭoáĭcă s. (d. hatîr). Fam. Care face hatîrurĭ: Costache Sturza era hatîrgiŭ, dar banĭ nu lua (R. Rossetti, VR. 1922, 10, 95). Care se folosește de hatîr, favorit, protejat: razele soareluĭ se răsfrîng numaĭ asupra cîtorva cunoscuțĭ hatîrgiĭ (Șăin.).

Hatârgiŭ dex online | sinonim

Hatârgiŭ definitie

Intrare: hatârgiu
hatârgiu