haruspiciu definitie

7 definiții pentru haruspiciu

HARUSPÍCIU, haruspicii, s. m. (În Roma antică) Preot despre care se credea că poate prezice viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice.
HARUSPÍCIU, haruspicii, s. m. (În Roma antică) Preot despre care se credea că poate prezice viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice.
haruspíciu [ciu pron. ciu] s. m., art. haruspíciul; pl. haruspícii, art. haruspíciii (-ci-ii)
haruspíciu s. m. [-ciu pron. -ciu], art. haruspíciul; pl. haruspícii, art. haruspíciii (sil. -ci-ii)
HARUSPÍCIU s.m. Preot la etrusci care pretindea că prezice viitorul după măruntaiele jertfelor naturii. ♦ (P. ext.) Ghicitor. [< lat. haruspex, fr. aruspice].
HARUSPÍCIU s. m. preot la etrusci care prezicea viitorul după măruntaiele jertfelor și pe baza observării fenomenelor naturii. (< fr. haruspice, lat. haruspex, -icis)
haruspíciu, haruspicii s. n. Ritual divinatoriu în Roma antică, cu scopul de a interpreta voința zeilor după anumite semne (trăsnete, cutremure etc.) sau după aspectul măruntaielor animalelor animalelor sacrificate.; extirpiciu. ♦ Preot care îndeplinea acest ritual. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice.

haruspiciu dex

Intrare: haruspiciu
haruspiciu substantiv masculin
  • pronunție: -ciu pr. -cĭu