hardál s.m. (reg.) buruiană numită și muștar-de-câmp, muștar-sălbatic, muștar-țigănesc.

hardál m., pl. lĭ, ca plantă și n., pl. urĭ, ca substanță (turc [ar.] bg. rut. hardal, muștar). Sud-est. Muștar sălbatic (sinápis arvensis), de care se unflă vitele cînd mănîncă prea mult. V. muștar.