Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru handicapat

HANDICAP├ü, handicapez, vb. I. Tranz. 1. A avea sau a-╚Öi crea (printr-o manevr─â) un avantaj asupra unui adversar, ├«ntr-o ├«ntrecere, ├«ntr-o competi╚Ťie sportiv─â. 2. Fig. A st├ónjeni activitatea cuiva, a pune pe cineva ├«n stare de inferioritate. ÔÇô Din fr. handicaper.
HANDICAP├üT, -─é, handicapa╚Ťi, -te, adj., s. m. ╚Öi f. 1. (Persoan─â) care are o infirmitate. 2. (Persoan─â, echip─â etc.) care este ├«n dezavantaj ├«ntr-o ├«ntrecere (sportiv─â). ÔÇô V. handicapa.
HANDICAP├ü, handicapez, vb. I. Tranz. 1. A avea sau a-╚Öi crea (printr-o manevr─â) un avantaj asupra unui adversar, ├«ntr-o ├«ntrecere, ├«ntr-o competi╚Ťie sportiv─â. 2. Fig. A st├ónjeni activitatea cuiva, a pune pe cineva ├«n stare de inferioritate. ÔÇô Din fr. handicaper.
HANDICAP├üT, -─é, handicapa╚Ťi, -te, adj., s. m. ╚Öi f. 1. (Persoan─â) care are o infirmitate. 2. (Persoan─â, echip─â etc.) care este ├«n dezavantaj ├«ntr-o ├«ntrecere (sportiv─â). ÔÇô V. handicapa.
HANDICAP├ü, handicapez, vb. I. Tranz. 1. A avea (prin calit─â╚Ťile pe care le posed─â) sau a-╚Öi crea (prin mijloace nepermise) un avantaj asupra unui adversar ├«ntr-o competi╚Ťie sportiv─â; a dezavantaja. A fost handicapat de un adversar mai bine antrenat. 2. Fig. A st├«njeni activitatea cuiva, a ├«ngreuia munca cuiva, a pune pe cineva ├«n stare de inferioritate. Procesul s─âu de crea╚Ťie a fost handicapat de insuficienta preg─âtire ideologic─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 9/5.
handicapá (a ~) vb., ind. prez. 3 handicapeáză
*handicap├ít adj. m., s. m., pl. handicap├í╚Ťi; adj. f., s. f. handicap├ít─â, pl. handicap├íte
handicap├í vb., ind. prez. 1 sg. handicap├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. handicape├íz─â
handicap├ít s. m., pl. handicap├í╚Ťi
handicap├ít adj. m., pl. handicap├í╚Ťi; f. sg. handicap├ít─â, pl. handicap├íte
HANDICAPÁ vb. v. defavoriza, dezavantaja.
HANDICAP├ü vb. I. tr. 1. A echilibra ╚Öansele unor concuren╚Ťi ├«ntr-o ├«ntrecere. 2. (Fig.) A pune ├«n inferioritate (pe cineva); a st├ónjeni. [Cf. fr. handicaper].
HANDICAP├ü vb. tr. 1. a avea sau a-╚Öi crea un avantaj asupra adversarului ├«ntr-o competi╚Ťie. 2. a pune pe cineva ├«n inferioritate. (< fr. handicaper)
HANDICAP├üT, -─é adj., s. m. f. 1. (cel) dezavantajat fizic, ca urmare a unei deficien╚Ťe senzoriale sau motorii. 2. (stat, colectivitate) aflat ├«n stare de inferioritate (economic─â). 3. (sportiv, echip─â) dezavantajat ├«ntr-o ├«ntrecere. (< fr. handicap├ę)
A HANDICAP├ü ~├ęz 1. tranz. (echip─â, concuren╚Ťi, adversari) A pune ├«ntr-o stare de handicap; a dezavantaja. 2. intranz. A crea un handicap pentru adversar. /<fr. handicaper
HANDICAP├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) ╚Öi substantival (despre persoane) Care are o infirmitate (fizic─â ╚Öi psihic─â). 2) Care se afl─â ├«n dezavantaj ├«ntr-o ├«ntrecere sportiv─â. /v. a handicapa
handicapa vb. v. DEFAVORIZA. DEZAVANTAJA.
handicap├ít s. m. ÔÖŽ 1. Infirm, invalid ÔŚŐ ÔÇ×Ziua handicapa╚ŤilorÔÇŁ Emisiune TV 3 XII 93. ÔÖŽ 2. (arg. tinerilor; peior.) Om neputincios, nedescurc─âre╚Ť ╚Öi cam s─ârac cu duhul ÔŚŐ ÔÇ×Ce-ai g─âsit la handicapatuÔÇÖ ─âla de nu te mai despar╚Ťi de el?ÔÇŁ (din it. handicappato; cf. fr. handicap├ę; DMC 1966, DPN 1973; DEX-S)
handicapat, -─â, handicapa╚Ťi, -te s. m., s. f. (peior.) persoan─â dezagreabil─â / antipatic─â / enervant─â.

Handicapat dex online | sinonim

Handicapat definitie

Intrare: handicapat (adj.)
handicapat 1 adj. adjectiv
Intrare: handicapa
handicapa conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: handicapat (s.m.)
handicapat 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul