Definiția cu ID-ul 498746:
halí (halésc, halít), vb. – A mînca, a înfuleca, a se ghiftui.
Țig. ha-,
part. halo „a mînca” (Vasiliu, GS, VII, 116; Graur 159; Juilland 166). –
Der. haleală,
s. f. (mîncare); halap,
s. m. (mîncău); halie,
s. f. (foame); haleaos,
s. n. (mîncare); halos,
adj. (mîncău); nehalit,
adj. (flămînd).
Cf. țig. sp. jalar „a mînca”, jallipen „mîncare” (Besses 92; Claveria 126). Sînt cuvinte familiare sau de
arg. Halire dex online | sinonim
Halire definitie