HALÉNĂ s. f. Aer care iese din plămâni prin expirație. – Din fr. haleine.

HALÉNĂ s. f. (Livr.) Aer care iese din plămâni prin expirație. – Din fr. haleine.

halénă s. f., g.-d. art. halénei

halénă s. f., g.-d. art. halénei

HALÉNĂ (Med.) Aer care iese din plămâni prin expirație. ♦ Respirație neplăcut mirositoare. [Var. alenă s.f. / < fr. haleine, cf. lat. halare – a sufla].

HALÉNĂ s. f. (med.) aer cald care iese din plămâni în timpul expirației. ◊ respirație urât mirositoare. (< fr. haleine)