Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru halebardier

alebardi├ęr sm vz halebardier
ALEBARDIÉR s. m. v. halebardier.
HALEBARDI├ëR, halebardieri, s. m. Soldat ├«narmat cu o halebard─â. [Pr.: -di-er. ÔÇô Var.: alebardi├ęr s. m.] ÔÇô Din fr. hallebardier.
ALEBARDIÉR, alebardieri, s. m. V. halebardier.
HALEBARDI├ëR, halebardieri, s. m. Soldat ├«narmat cu o halebard─â. [Pr.: -di-er. ÔÇô Var.: alebardi├ęr s. m.] ÔÇô Din fr. hallebardier.
ALEBARDIÉR s. m. v. halebardier.
HALEBARDI├ëR, halebardieri, s. m. Soldat care poart─â o halebard─â. ÔÇô Pronun╚Ťat: -di-er. ÔÇô Variant─â: alebardier s. m.
ALEBARDIÉR s. m. v. halebardier.
halebardi├ęr (-di-er) s. m., pl. halebardi├ęri
halebardi├ęr s. m. (sil. -di-er), pl. halebardi├ęri
HALEBARDIÉR s. (IST., MIL.) (înv.) trabant.
ALEBARDIÉR s.m. v. halebardier.
HALEBARDIÉR s.m. Soldat înarmat cu o halebardă. [Pron. -di-er, var. alebardier s.m. / < fr. hallebardier].
HALEBARDIÉR s. m. soldat înarmat cu o halebardă. (< fr. hallebardier)
HALEBARDIÉR ~e m. ist. Ostaș înarmat cu o halebardă. [Sil. -di-er] /<fr. hallebardier
alebardier m. soldat înarmat cu alebardă.
*halebardi├ęr m. (fr. hallebardier). Soldat armat cu halebard─â. V. baltagi┼ş.
HALEBARDIER s. (IST., MIL.) (înv.) trabant.

Halebardier dex online | sinonim

Halebardier definitie

Intrare: halebardier
halebardier substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: -di-er
alebardier substantiv masculin admite vocativul