haitiș definitie

7 definiții pentru haitiș

HAITÍȘ, haitișe, adj. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani.
HAITÍȘ, haitișe, adj. n. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor strâmbă, curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani.
HÁITIȘ, haitișe, adj. n. (Despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor strîmbă, curbată sau piezișă. Avea picioarele haitișe, parcă ar fi fost îndoite de călărie. La TDRG. Nu ți-aduci tu aminte ce lung era Lam- brior, ce subțire, ce mîni ciotoroase și ce picioare lungi și haitișe avea? HOGAȘ, H. 61. ◊ Fig. Ar sămăna, parcă, a ceva sucit, haitiș, subțire, ciotoros și lung. HOGAȘ, DR. II 119. ♦ (Adverbial) În poziție strîmbă, sucită. Dă o ață să-i împiedecăm picioarele, uit’te cum stau haitiș. CONTEMPORANUL, VI 296.
háitiș (reg.) adj. m., pl. háitiși; f. háitișă, art. háitișa, pl. háitișe
háitiș adj. m. (sil. hai-), pl. háitiși; f. sg. háitișă, pl. háitișe
haitiș a. se zice de bou când merge crăcănat, aruncând un picior sau amândouă dinapoi în lături. [Lit. cu picioarele sucite ca câinii de haită]. ║ n. haită mare.
háĭtiș, -ă adj. (d. haĭt, haĭtă). Est. Sucit, întors, îndoit de la genunchĭ spre partea de afară (leŭcaș): picĭoare haĭtișe. A umbla haĭtiș, a șovăi, a călca strîmb. V. scalîmb.

haitiș dex

Intrare: haitiș
haitiș adjectiv
  • silabisire: hai-tiș