faidoș, ~ă a [At: DA ms / V: (reg) ha~ / Pl: ~i, ~e / E: ns cf mg jajt, fajta „soi, rasă bună”] (Reg) 1 Soi bun. 2 Elegant.

fáĭdoș, háĭdoș (nord) și háĭtoș (Ml.), -ă adj. (cp. cu ung. fajt, fajta, fel, soĭ, rasă, adică „de bun soĭ”). Fam. De bun soĭ, robust: om, boŭ haĭdoș. Bz. (faĭdoș). Elegant: rochie faĭdoșă. – În Gr.S. 1937, 246, háĭteș (Dolj), robust. V. faĭeș.

háĭteș, V. faĭdoș.