Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru haiducesc

HAIDUC├ëSC, -E├üSC─é, haiduce╚Öti, adj. De haiduc. ÔÇô Haiduc + suf. -esc.
HAIDUC├Ź, haiducesc, vb. IV. Intranz. A duce via╚Ť─â de haiduc. ÔÖŽ Refl. A se face haiduc. ÔÇô Din haiduc.
HAIDUC├ëSC, -E├üSC─é, haiduce╚Öti, adj. De haiduc. ÔÇô Haiduc + suf. -esc.
HAIDUC├Ź, haiducesc, vb. IV. Intranz. A duce via╚Ť─â de haiduc. ÔÖŽ Refl. A se face haiduc. ÔÇô Din haiduc.
HAIDUC├ëSC, -E├üSC─é, haiduce╚Öti, adj. De haiduc. S─â-╚Ťi tai din stuf un fluier haiducesc? DRAGOMIR, P. 52. Lep─âda haine ciob─âne╚Öti ╚śi-mbr─âca haine haiduce╚Öti. P─éSCULESCU, L. P. 233. S─â-╚Ťi c├«nt c├«ntic haiducesc Cu viers dulce femeiesc. ALECSANDRI, P. P. 98.
HAIDUC├Ź, haiducesc, vb. IV. Intranz. A duce via╚Ť─â de haiduc. Iat─â-m─â-s ├«n codru, haiducind. HASDEU, R. V. 56. ╚śapte ani am haiducit, Pe ciocoi am ├«ngrozit. ANT. LIT. POP. I 59. Oltule! r├«u bl─âstemat! N-avu╚Öi grij─â de p─âcat S─â-nghi╚Ťi trupuri de voinici Care-au haiducit pe-aici? ALECSANDRI, P. P. 291. ÔŚŐ Refl. De c├«nd m-am haiducit, Drag ├«mi e drumul cotit. ALECSANDRI, P. P. 259. ÔŚŐ Tranz. (Complementul indic─â regiunea unde ├«╚Öi petrece via╚Ťa un haiduc) P├«ntea... a haiducit mun╚Ťii ╚śerba ╚Öi C─âlimanii. ╚śEZ. II 40.
haiduc├ęsc adj. m., f. haiduce├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. haiduc├ę╚Öti
haiduc├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. haiduc├ęsc, imperf. 3 sg. haiduce├í; conj. prez. 3 s─â haiduce├ísc─â
haiduc├ęsc adj. m., f. haiduce├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. haiduc├ę╚Öti
haiduc├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. haiduc├ęsc, imperf. 3 sg. haiduce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. haiduce├ísc─â
HAIDUCÉSC adj. (pop.) ortomănesc. (Cete ~ești.)
HAIDUC├Ź vb. (rar) a ho╚Ťi, (pop.) a viteji, a voinici. (~ prin codri.)
HAIDUC├ëSC ~e├ísc─â (~├ę╚Öti) Care este caracteristic pentru haiduci. C├óntec ~esc. /haiduc + suf. ~esc
A HAIDUC├Ź ~├ęsc intranz. A duce via╚Ť─â de haiduc; a fi haiduc. /Din haiduc
A SE HAIDUC├Ź m─â ~├ęsc intranz. A se face haiduc; a deveni haiduc. /Din haiduc
haiducesc a. privitor la haiduci: cântece haiducești.
haiduc├Č v. a duce viea╚Ť─â de haiduc: dec├ót s─â m─â c─âciulesc, mai bine s─â haiducesc POP.
1) ha─şduc├ęsc, -e├ísc─â adj. De ha─şduc: v─şa╚Ť─â ha─şduceasc─â, c├«ntec ha─şducesc.
2) ha─şduc├ęsc v. intr. (d. ha─şduc). Duc v─şa╚Ť─â de ha─şduc: mul╚Ť─ş an─ş a ha─şducit.
HAIDUCESC adj. (pop.) ortom─ânesc. (Cete ~.)
HAIDUCI vb. (rar) a ho╚Ťi, (pop.) a viteji, a voinici. (~ prin codri.)
haiduceasc─â (haiducesc) 1. Balad─â (IV) h., c├óntec epic popular care reflect─â lupta poporului ├«mpotriva asupritorilor externi ╚Öi interni; haiducul ÔÇ×vrea s─â restabileasc─â cump─âna drept─â╚ŤiiÔÇŁ (Al. Russo), el ajut─â pe cei asupri╚Ťi, de aceea poporul i-a conferit cele mai ├«nalte calit─â╚Ťi, adesea hiperbolizate. Produc╚Ťie poetic-muzical─â de larg─â respira╚Ťie epic─â, de mari dimensiuni, ale c─ârei mijloace de expresie au fost grefate pe vechiul fond al baladelor eroice-viteje╚Öti, B.h. se grupeaz─â tematic ├«n dou─â categorii: b.h. antiotomane ╚Öi antit─ât─âre╚Öti (ciclul Novacilor, Badiu, T─ânizlav, T─âtarii ╚Öi robii, Doicin Bolnavul, Marcu Viteazu, Stanislav) ╚Öi b.h. ├«mpotriva asupritorilor interni (Pintea Viteazul, Corbea, Toma Alimo╚Ö, Miu, Gheorghila╚Ö, Radu Anghel, Ion ─âl Mare, Botea, Codreanu, Iancu Jianu, Pantelimon, Bujor, Stoian etc.). Recitativul* epic este stilul propriu b.h., iar ├«n unele zone, textul poetic se a╚Öterne pe melodii de c├óntec (I, 1) liric. B.h. au avut o perioad─â de ├«nflorire ├«n sec. 17-19. Unele teme ale b.h. se ├«nt├ólnesc ╚Öi ├«n folc. popoarelor sud-dun─ârene. 2. Dans h., dans pop. rom├ónesc care a luat na╚Ötere ├«n mediul haiducesc. Primele nota╚Ťii de d.h. le de╚Ťinem din sec. 16 (o melodie ├«n colec╚Ťia lui Jan de Lublin, dou─â melodii ├«n colec╚Ťia de la Dresda), iar din sec. urm─âtor sunt consemnate trei variante ale melodiei din colec╚Ťia Jan de Lublin, intitulate: Dansul al IV-lea ├«n 6; Dansul lui Laz─âr Apor ╚Öi Dansul Coloman (├«n Codex Caioni). Melodiile Haiducky (pol.) sunt variante ale cunoscutului dans Banul M─âr─âcine*. Sulzer clasific─â dansurile rom├óne╚Öti ├«n: d.h., dansuri moc─âne╚Öti ╚Öi dansuri c─ât─âne╚Öti, iar Densu╚Öianu subliniaz─â apropierea dintre folc. haiducesc ╚Öi cel p─âstoresc. D.h. se caracterizeaz─â prin complexitatea coregrafic─â (pa╚Öi ╚Öi figuri de virtuozitate), utilizarea unei recuzite speciale, spectaculoase (Ghircoia╚Öiu). ├Än repertoriul actual se mai p─âstreaz─â unele dansuri b─ârb─âte╚Öti numite Haiduceasca, f─âr─â vreo asem─ânare melodic─â sau coreografic─â cu d.h.

Haiducesc dex online | sinonim

Haiducesc definitie

Intrare: haiducesc
haiducesc adjectiv
Intrare: haiduci
haiduci conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb intranzitiv