hărțulíe (hârțulíe), s.f. (reg., înv.) hârtie scrisă; scrisoare.

hărtulíe f. (d. hartă, document, cu term. din epistolie). Vechĭ. (Dos.). Act, document. – Și hărturie. În Trans. azĭ hărțulie (după cărțulie).

hărțulíe, V. hărtulie.