Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru h─âmei

HAM├ëI s. m. Plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare cu flori galbene-verzui, ale c─ârei inflorescen╚Ťe femele aromatice ╚Öi amare se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea berii (Humulus lupulus). [Var.: h─âm├ęi s. m.] ÔÇô Din sl. ch┼şmel─ş.
HĂMÉI s. m. v. hamei.
HAM├ëI s. m. Plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare cu flori galbene-verzui, ale c─ârei inflorescen╚Ťe femele aromatice ╚Öi amare se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea berii (Humulus lupulus). [Var.: h─âm├ęi s. m.] ÔÇô Din sl. ch┼şmel─ş.
HĂMÉI s. m. v. hamei.
HAM├ëI s. n. Plant─â erbacee volubil─â, cu tulpina lung─â ╚Öi sub╚Ťire, cu flori verzui, ale c─ârei semin╚Ťe aromatice ╚Öi amare se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea berii (Humulus Lupulus). (Atestat ├«n forma hemei) ╚śi pe coasta cu hemei Nu m─â va mai duce dorul. CO╚śBUC, P. II 172. Mul╚Ťime de ferestre se vedeau, erau ├«nconjurate de hemei, care se ag─â╚Ťa ╚Öi pe coperi╚Öul de oale albii. CONTEMPORANUL, III 781. ÔÇô Variante: h─âm├ęi (ODOBESCU, S. III 28, NEGRUZZI, S. I 96, ALECSANDRI, P. P. 407), hem├ęi s. n.
HĂMÉI s. n. v. hamei.
HEMÉI s. n. v. hamei.
ham├ęi s. m.
ham├ęi s. m.
HAM├ëI m. Plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare, cultivat─â pentru florile aromate ╚Öi amare, folosite la fabricarea berii ╚Öi ├«n scopuri medicinale. /<sl. chumel├ş
h─âmeiu (hemeiu) n. plant─â c─â╚Ť─âr─âtoare a c─ârii floare galben─â-verzue se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la fabricarea berii ╚Öi la facerea unei tizane amare, tonice ╚Öi depurative (Humulus lupulus). [Slav. HM─ČEL─Č].
hemeiu m. Mold. V. h─âmeiu.
ham├ę─ş, V. heme─ş.
h─âm├ę─ş, V. heme─ş.
hem├ę─ş (Mold.), ham├ę─ş (Munt.) ╚Öi h─âm├ę─ş (Trans.) m. ca plant─â ╚Öi n., pl. ur─ş, ca substan╚Ť─â (vsl. h┼şmel─ş [de orig. finic─â], rus. hm─Ľl─ş, rut. hmil─ş, pol. chmiel, bg. hmel; ung. koml├│, ngr. hum├ęli, turc. hemil; mlat. humulus). O plant─â ag─â╚Ť─âtoare ale c─âre─ş flor─ş amare se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la facerea beri─ş, ─şar ├«n med. ca tonic, amar, depurativ, antiscorbutic, antiscrofulos ╚Ö. a. (h├║mulus l├║pulus). V. lupulin─â.
HUMULUS L., HAMEI, fam. Maraceae. Gen originar din Japonia și Europa, cca 2 specii, erbacee, aspre, anuale sau vivace, volubile. Frunze opuse, digitat-lobate, verzi-închis, serate, stipele libere, persistente. Flori dioice (cele mascule au periantul cu 5 diviziuni în formă de sepale, 5 stamine cu filamente foarte scurte, cele femele alcătuiesc un con), în racem terminal sau în axa frunzei.

H─âmei dex online | sinonim

H─âmei definitie

Intrare: hamei
hamei substantiv masculin (numai) singular
h─âmei (numai) singular substantiv masculin
hemei substantiv masculin (numai) singular