Dicționare ale limbii române

2 intrări

8 definiții pentru hăimănire

HĂIMĂNÍ, hăimănesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla haimana, a hoinări. – Din haimana.
HĂIMĂNÍ, hăimănesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla haimana, a hoinări. – Din haimana.
HĂIMĂNÍ, hăimănesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla haimana, a hoinări. Apucă-te zic, de muncă și nu umbla hăimănind. PANN, P. V. I 141.
hăimăní (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hăimănésc, imperf. 3 sg. hăimăneá; conj. prez. 3 să hăimăneáscă
hăimăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hăimănésc, imperf. 3 sg. hăimăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. hăimăneáscă
HĂIMĂNÍ vb. v. hoinări, vagabonda.
A HĂIMĂNÍ ~ésc intranz. rar 1) A fi haimana; a avea existență de haimana; a hoinări; a vagabonda. 2) fam. A umbla mult și fără rost (ca o haimana); a hoinări; a vagabonda; a rătăci. /Din haimana
hăimăni vb. v. HOINĂRI. VAGABONDA.

Hăimănire dex online | sinonim

Hăimănire definitie

Intrare: hăimăni
hăimăni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: hăimănire
hăimănire infinitiv lung