Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 950542:

găzdác, -ă, (găzdoc), adj., s.m. – 1. Cu stare materială bună, înstărit: „Du-te la ceie găzdacă, / Că ț-a da doi boi și-o vacă / Și râtu’ de peste apă” (Calendar, 1980: 79). 2. (s.m.) Om bogat. – Din magh. gazdag „avut, bogat” (Scriban, DLRM, DER, MDA), sau mai degraba din gazdă + suf. -ac (Frățilă).

Găzdac dex online | sinonim

Găzdac definitie