gaurică sf vz găurică

găurea sf [At: I. CR. I, 5 / P: gă-u~ / Pl: ~ele / E: gaură + -ea] 1-2 (Șhp) Gaură (1) (mică) Si: găurică (1-2), găurice (1-2), (reg) găuruță (1-2). 3 (Lpl) Broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. 4 (Pop; îcs) În ~ele Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Bot; reg; lpl) Viorele (Scilla bifolia). 6 (Bot; reg; lpl) Toporași (Viola odorata).

găurică sf [At: DA ms / V: gau~ / P: gă-u~ / Pl: ~ici / E: gaură + -ică] 1-2 (Șhp) Găurea (1-2). 3 (Fam) Vagin.

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

găureá v. găurícă

găurícă/găureá (gă-u-) s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle; art. găurélele

găurícă/găureá s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle

GĂUREÁ s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREÁ s. v. toporaș, violetă, viorea.

GĂURÍCĂ s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREÁ ~éle f. (diminutiv de la gaură) la pl. Fel de broderie executată pe o pânză din care s-au scos firele transversale. [Var. găurică] /gaură + suf. ~ea

găureá și -ícă f., pl. ele, și găurice f., pl. ĭ. Vest. Gaură mică.

GĂUREA s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

găurea s. v. TOPORAȘ. VIOLETĂ. VIOREA.

GĂURICĂ s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

Găur/ică, -incă v. Gaură 2, 3.