Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru guvernor

GUVERN├ôR, guvernori, s. m. (Rar) Persoan─â ├«ns─ârcinat─â ├«n trecut cu educa╚Ťia unui t├ón─âr nobil sau a unui fiu de suveran. ÔÇô Din fr. gouverneur.
GUVERN├ôR, guvernori, s. m. Persoan─â ├«ns─ârcinat─â ├«n trecut cu educa╚Ťia unui t├ón─âr nobil sau a unui fiu de suveran. ÔÇô Din fr. gouverneur.
GUVERN├ôR, guvernori, s. m. (Ie╚Öit din uz) Persoan─â ├«ns─ârcinat─â cu educa╚Ťia unui t├«n─âr nobil sau a unui fiu de domnitor. Elisabeta, cunosc├«nd meritul prin╚Ťului Cantemir, ├«l numi sfetnic de tain─â ╚Öi avea g├«nd a-l alege guvernor micului ╚Ťarevici. NEGRUZZI, S. II 151.
guvern├│r (rar) s. m., pl. guvern├│ri
guvern├│r s. m., pl. guvern├│ri
GUVERNÓR s.m. (Rar) Persoană însărcinată în trecut cu educarea și cu supravegherea unui tânăr nobil sau a unui fiu de domnitor. [< fr. gouverneur].
GUVERN├ôR s. m. persoan─â ├«ns─ârcinat─â ├«n trecut cu educa╚Ťia unui t├ón─âr (nobil). (< fr. gouverneur)
GUVERNÓR ~i m. înv. 1) Persoană care îngrijește și educă copiii într-o familie de nobili sau de suverani. 2) v. GUVERNATOR. /<fr. gouverneur, germ. Gouverneur
guvernor m. cel ce dirijeaz─â ├«n familie educa╚Ťiunea unui b─âiat.
*guvern├│r m. (fr. gouverneur, care e forma fr. ├«ld. rom. guvernator). Pedagog, educator (al unu─ş b─â─şat de om bogat).

Guvernor dex online | sinonim

Guvernor definitie

Intrare: guvernor
guvernor substantiv masculin admite vocativul