gustos definitie

11 definiții pentru gustos

GUSTÓS, -OÁSĂ, gustoși, -oase, adj. (Despre mâncăruri și băuturi) Care are gust bun, plăcut. – Gust + suf. -os.
GUSTÓS, -OÁSĂ, gustoși, -oase, adj. (Despre mâncăruri și băuturi) Care are gust bun, plăcut. – Gust + suf. -os.
GUSTÓS, -OÁSĂ, gustoși, -oase, adj. (Despre mîncări și băuturi) Cu gust bun, plăcut; suculent. Zara fiind bucătura cea mai gustoasă și mai după neam, mai bine să se-ntîmple orișice, decît să rămînă zara. RETEGANUL, P. III 65. Știu o viță carea face niște struguri gustoși. ISPIRESCU, U. 96. Mai face el... și alte feluri de mîncări gustoase. CREANGĂ, A. 103.
gustós adj. m., pl. gustóși; f. gustoásă, pl. gustoáse
gustós adj. m., pl. gustóși; f. sg. gustoásă, pl. gustoáse
GUSTÓS adj. apetisant, bun, delicios, îmbietor, plăcut, savuros, suculent, (rar) pofticios, (arg.) mișto. (O mâncare, o cină ~oasă.)
Gustos ≠ fad, neplăcut, searbăd
GUSTÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are gust bun; cu gust bun. /gust + suf. ~os
gustos a. cu gust bun: bucate gustoase.
gustós, -oásă adj. (d. gust). Plăcut, cu gust plăcut: bucate gustoase.
GUSTOS adj. apetisant, bun, delicios, îmbietor, plăcut, savuros, suculent, (rar) pofticios, (arg.) mișto. (O mîncare, o cină ~.)

gustos dex

Intrare: gustos
gustos adjectiv