gulerat definitie

10 definiții pentru gulerat

GULERÁT, -Ă, galerați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Peior.) (Persoană) care poartă guler (scrobit). ♦ (Funcționar, militar) care este îmbrăcat în uniformă; fig. (persoană) având o atitudine arogantă, sfidătoare. 2. Adj. (Despre animale) Care are o dungă albă în jurul gâtului. – Din guler.
GULERÁT, -Ă, gulerați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Peior.) (Persoană) care poartă guler (scrobit). ♦ (Funcționar, militar) care este îmbrăcat în uniformă; fig. (persoană) care aparținea claselor dominante (având o atitudine arogantă, sfidătoare). 2. Adj. (Despre animale) Care are o dungă albă în jurul gâtului. – Din guler.
GULERÁT, -Ă, gulerați, -te, adj. 1. Care poartă guler (înalt și scrobit); p. ext. care face parte din clasa dominantă, care are caracteristicile acestei clase; trufaș, arogant, obraznic. Rar se întîmpla să pice la Văcărești și un mușteriu gulerat care, casier fiind, ori contabil, ori director la vreo întreprindere mare, furase mult. PAS, Z. IV 111. Ciocoii gulerați Sint la inimă spurcați. BOLLIAC, O. 191. Latră, ciocoi gulerat, Că eu astăzi n-am mîncat. ALECSANDRI, P. P. 250. ◊ (Substantivat) Trăiesc bine boierii, gulerații! STANCU, D. 9. Hai la poliție! – Nu pune mîna, gule- ratule! ALECSANDRI, T. 57. 2. (Despre animale) Cu o dungă albă în jurul gîtului. Oaie gulerată. Porumbel gulerat. ▭ Umbli sărind din gard în gard, Ca un cîne gulerat. ȘEZ. I 211.
gulerát adj. m., s. m., pl. guleráți; adj. f., s. f. gulerátă, pl. guleráte
gulerát adj. m., s. m., pl. guleráți; f. sg. gulerátă, pl. guleráte
PLOIER GULERAT MÍC s. v. prundăraș.
GULERÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival Care poartă guler înalt și scrobit; cu guler înalt și scrobit (la îmbrăcăminte). 2) înv. depr. Care făcea parte din pătura socială dominantă. 3) (despre animale) Care are o dungă (de obicei de altă culoare) în jurul gâtului. /guler + suf. ~at
gulerat a. 1. care poartă un guler; 2. fig. obraznic: ciocoiu gulerat; 3. se zice de câinii cari au în jurul gâtului o vargă colorată. ║ m. pop. sergent de oraș, gardist.
gulerát, -ă adj. Care are guler, vorbind maĭ ales de ceĭ în uniformă. Iron. Cĭocoĭ gulerat, agent fiscal în uniformă: am plătit ca să nu maĭ văd gulerațiĭ ceĭa la poarta mea! Cîne, porumb gulerat, care are în prejuru gîtuluĭ păr saŭ pene de altă coloare.
ploier gulerat mic s. v. PRUNDĂRAȘ.

gulerat dex

Intrare: gulerat (adj.)
gulerat 1 adj. adjectiv
Intrare: gulerat (s.m.)
gulerat 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul