Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru grup

GRUP, grupuri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asem─ân─âtoare, aflate laolalt─â. ÔÖŽ Ansamblu de obiecte, de piese etc. de acela╚Öi fel, reunite pe baza caracteristicilor func╚Ťionale ╚Öi alc─âtuind un tot. Grup electrogen. ÔŚŐ Grup sanitar = ├«nc─âpere prev─âzut─â cu closet, chiuvet─â (╚Öi, uneori, cu cad─â de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (├«n mod stabil sau temporar) pe baza unei comunit─â╚Ťi de interese, de concep╚Ťii etc.; grup─â, colectiv. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än grup = mai mul╚Ťi laolalt─â, ├«n colectiv. ├Än grupuri de c├óte... = c├óte (at├ó╚Ťia)..., deodat─â. ÔŚŐ Expr. Grupuri-grupuri = (├«n) mai multe grup─âri, adun─âri. ÔÖŽ Spec. Frac╚Ťiune politic─â; grupare format─â din reprezentan╚Ťii unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Ec.) Asociere ├«ntre dou─â societ─â╚Ťi, pe baza anumitor aranjamente. 4. (Mat.) Mul╚Ťime de elemente ├«n care fiec─ârei perechi de elemente ├«i corespunde un element din aceea╚Öi mul╚Ťime, ├«n care este adev─ârat─â asociativitatea oricare ar fi elementele mul╚Ťimii, ├«n care exist─â un element neutru ╚Öi un element opus legii de compunere a mul╚Ťimii. ÔÇô Din fr. groupe.
GRUP, grupuri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asem─ân─âtoare, aflate laolalt─â. ÔÖŽ Ansamblu de obiecte, de piese etc. de acela╚Öi fel, reunite pe baza caracteristicilor func╚Ťionale ╚Öi alc─âtuind un tot. Grup electrogen. ÔŚŐ Grup sanitar = ├«nc─âpere prev─âzut─â cu closet, chiuvet─â (╚Öi, uneori, cu cad─â de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (├«n mod stabil sau temporar) pe baza unei comunit─â╚Ťi de interese, de concep╚Ťii etc.; grup─â, colectiv. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än grup = mai mul╚Ťi laolalt─â, ├«n colectiv. ├Än grupuri de c├óte... = c├óte (at├ó╚Ťia) deodat─â. ÔŚŐ Expr. Grupuri-grupuri = (├«n) mai multe cete sau gr─âmezi. ÔÖŽ Spec. Frac╚Ťiune politic─â; grupare format─â din reprezentan╚Ťii unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Mat.) Mul╚Ťime de elemente ├«n care fiec─ârei perechi de elemente ├«i corespunde un element din aceea╚Öi mul╚Ťime, ├«n care este adev─ârat─â asociativitatea oricare ar fi elementele mul╚Ťimii, ├«n care exist─â un element neutru ╚Öi un element opus legii de compunere a mul╚Ťimii. ÔÇô Din fr. groupe.
GRUP, grupuri, s. n. (Adesea urmat de determin─âri la genitiv sau introduse prin prep. ┬źde┬╗) 1. Ansamblu de obiecte de acela╚Öi fel aflate sau puse (├«n scop determinat) laolalt─â. V. gr─âmad─â. Un grup de arbori. ÔŚŐ Grup electrogen v. electrogen. 2. Ansamblu de persoane pe care-i apropie ceva sau care (├«n mod temporar) s─âv├«r╚Öesc o ac╚Ťiune comun─â. Au intrat din st├«nga un grup de femei ├«n negru. DAVIDOGLU, M. 17. Maxim se-ntoarse spre grupul pe care-l l─âsase la u╚Ö─â, dar muncitorii se-mpr─â╚Ötiaser─â printre s─âteni. CAMILAR, TEM. 282. Grupul nostru este cel mai fericit. SAHIA, N. 114. Pe l├«ng─â grupul Anton Pann, N─ânescu, Chiosea ╚Öi Unghiurliu, unul ╚Öi nedesp─âr╚Ťit, se lipise un copilandru nalt, rumen, sprintenel. GHICA, S. A. 79. ÔŚŐ Loc. adv. (├Än opozi╚Ťie cu individual, singur) ├Än grup = mai mul╚Ťi laolalt─â, ├«n colectiv. Copiii s├«nt elevi la o ╚Öcoal─â dintr-un sat vecin. I-a adus, ├«n grup, ├«nv─â╚Ť─âtoarea s─â le arate muzeul. STANCU, U.R.S.S. 86. Un domn s-arat─â ├«n u╚Ö─â, o deschide larg ├«n l─âturi, ╚Öi le spune c─â pot s─â intre, deoarece s├«nt ├«n grup. SP. POPESCU, M. G. 69. ├Än grupuri de c├«te (at├«╚Ťia) = c├«te (at├«╚Ťia) deodat─â. Elevii vor vizita expozi╚Ťia ├«n grupuri de c├«te zece. ÔŚŐ Expr. Grupuri-grupuri = (├«n) mai multe cete sau gr─âmezi a╚Öezate una l├«ng─â alta sau succed├«ndu-se una dup─â alta. Oamenii ie╚Öir─â ├«ncetinel, se mai oprir─â ├«n ograd─â, apoi ├«n uli╚Ť─â, grupuri-grupuri, chibzuind ╚Öi sf─âtuind. REBREANU, R. I 238. Grupuri-grupuri, de oameni, femei ╚Öi copii se f─âceau pe la casele vecine. BUJOR, S. 48. 3. Colectivitate de persoane reunite pe baza unor idei, concep╚Ťii, interese sau scopuri comune. ÔŚŐ Grup social = categorie social─â, clas─â social─â. Limba ca mijloc de comunicare ├«ntre oameni ├«n societate serve╚Öte ├«n egal─â m─âsur─â toate clasele societ─â╚Ťii ╚Öi manifest─â din acest punct de vedere un fel de indiferen╚Ť─â fa╚Ť─â de clase. Dar oamenii, diferitele grupuri sociale, clasele s├«nt departe de a fi indiferente fa╚Ť─â de limb─â. STALIN, PROBL. LINGV. 12. ÔÖŽ Frac╚Ťiune politic─â; grupare format─â din reprezentan╚Ťii unui partid sau ai unui curent politic. Eu s├«nt candidatul grupului t├«n─âr, inteligent ╚Öi independent. CARAGIALE, O. I 152.
grup s. n., pl. gr├║puri
grup s. n., pl. gr├║puri
GRUP s. 1. v. ceat─â. 2. v. tab─âr─â. 3. v. frac╚Ťiune. 4. v. categorie. 5. (MAT.) grup abelian = grup comutativ; grup comutativ v. grup abelian.
GRUP s.n. 1. Ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau de no╚Ťiuni; gr─âmad─â. ÔŚŐ Grup social = colectivitate de indivizi ├«ntre care exist─â rela╚Ťii sociale determinate, se supun acelora╚Öi norme de comportament ╚Öi urm─âresc un ╚Ťel comun. 2. (Mat.) Mul╚Ťime ├«n care se define╚Öte o lege de compunere care asociaz─â la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. Ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau func╚Ťional. [< fr. groupe, cf. it. gruppo].
GRUP s. n. 1. ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau de no╚Ťiuni cu ├«nsu╚Öiri asem─ân─âtoare; ceat─â. o~ social = colectivitate de indivizi ├«ntre care exist─â rela╚Ťii sociale determinate, se supun acelora╚Öi norme de comportament ╚Öi urm─âresc un ╚Ťel comun; ~ de armate = mare unitate operativ-strategic─â din mai multe armate. 2. (mat.) mul╚Ťime ├«n care se define╚Öte o lege de compunere care asociaz─â la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau func╚Ťionale. ÔÖŽ ~ sanitar = ├«nc─âpere prev─âzut─â cu closet, chiuvet─â etc. (< fr. groupe)
grup (gr├║puri), s. n. ÔÇô Ansamblu de obiecte, de animale sau plante asem─ân─âtoare, grupare. ÔÇô Var. grup─â, s. f. Mr. grup. Fr. groupe. ÔÇô Der. grupa, vb., din fr. grouper; grupet, s. n., din it. gruppetto. Cuv├«ntul mr. provine din it.
GRUP ~uri n. 1) Ansamblu de fiin╚Ťe sau de lucruri asem─ân─âtoare, aflate ├«mpreun─â sau ├«n vecin─âtate. ~ de elevi. ~ de cuvinte. ÔŚŐ ├Än ~ ├«n colectiv; ├«mpreun─â. 2): ~ sanitar ├«nc─âpere ├«nzestrat─â cu closet, chiuvet─â (uneori ╚Öi cu cad─â). 3) Asocia╚Ťie bazat─â pe idei, concep╚Ťii, scopuri sau activitate comun─â; grupare. ~ social. ~ parlamentar. 4) Ansamblu de persoane, fenomene sau obiecte cu tr─âs─âturi comune. ~ etnic. ~ de limbi. /<fr. groupe
grup n. 1. reunire de persoane: grup de amici, de aleg─âtori; 2. num─âr de obiecte ce formeaz─â un tot: un grup de case.
*grup n., pl. ur─ş (it. gruppo. V. grop) ╚Öi gr├║p─â f., pl. e (fr. groupe, m.). Ceat─â, reuniune. Gr─âm─âg─şoar─â.
GRUP s. 1. band─â, buluc, ceat─â, c├«rd, droaie, gloat─â, gr─âmad─â, mul╚Ťime, p├«lc, stol, (pop.) cril─â, liot─â, (reg.) canara, ciurd─â, mi╚Öin─â, (Olt. ╚Öi Transilv.) ciopor, (Olt. ╚Öi Ban.) clapie, (├«nv.) cin, tac├«m. (Un ~ de copii.) 2. ceat─â, tab─âr─â. (S-au ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â ~uri.) 3. categorie, clas─â, grupare, (ast─âzi rar) tagm─â, (├«nv.) r├«nduial─â. (Face parte din ~ celor timizi.)
GRUP. Subst. Grup, grupule╚Ť (dim.), grupu╚Öor, grupare, grup─â; colectiv, colectivitate, comunitate. Companie, cerc, societate, tov─âr─â╚Öie. Ga╚Öc─â (peior.), taraf (├«nv.), clic─â, bisericu╚Ť─â (fig.), clan (peior.), band─â, hait─â (fig.), ╚Öleaht─â (peior.), coterie. Asocia╚Ťie, club, cenaclu. Forma╚Ťie, brigad─â, echip─â; ansamblu, trup─â. Ceat─â, p├«lc, p├«lcu╚Öor (dim.), p├«lcule╚Ť, stol, claie (fig.), laie, mul╚Ťime, ciopor, c├«rd (de obicei peior.), ciurd─â (reg.), buluc, droaie, gloat─â (depr.), adun─âtur─â (peior.), str├«nsur─â (peior.). Alai, saltanat (├«nv.), cortegiu, convoi, suit─â, escort─â. Vb. A se uni, a se aduna, a se grupa, a se ├«ntov─âr─â╚Öi, a se ├«nso╚Ťi; a intra (a se pune) ├«n c├«rd cu cineva, a intra ├«n c├«rd─â╚Öie, a se ├«nc├«rdo╚Öa (reg.), a se ├«nh─âita (depr.). Adv. ├Än grup, ├«n p├«lc, p├«lcuri-p├«lcuri. V. anulare, mul╚Ťime, unire, uniune.
GRUP DE AVIA╚ÜIE unitate de avia╚Ťie compus─â din 2-3 escadrile, care intr─â ├«n compunerea unei flotile de avia╚Ťie.
GRUP DE CERCETARE ÔÇô DIVERSIUNE, subunitate specializat─â, format─â din 10-12 oameni, para╚Öuta╚Ťi sau debarca╚Ťi, infiltra╚Ťi ├«n spatele frontului, av├ónd misiuni cu un caracter deosebit: distrugeri de obiective importante ╚Öi de c─âi de comunica╚Ťie, infectarea cu substan╚Ťe chimice ╚Öi bacteriologice a terenului, atmosferei ╚Öi a surselor de ap─â, asasinarea sau r─âpirea unor persoane importante, capturarea de documente secrete, descoperirea unor obiective importante, indicarea ╚Ťintelor ╚Öi dirijarea avia╚Ťiei asupra acestora, ├«nzestrarea ╚Öi incitarea unor elemente de pe teritoriul adversarului pentru a comite acte de spionaj sau sabotaj, lansarea de zvonuri false etc.
GRUP MOTOPROPULSOR ansamblu format dintr-un motor cu ardere intern─â ╚Öi cel pu╚Ťin cu o elice cuplat─â cu acesta.
grup, unitate a discursului melodic constituit─â prin juxtapunerea* a dou─â motive*. Cu o circula╚Ťie restr├óns─â, ├«n prezent, termenul g. a fost intens folosit c─âtre ├«nceputul sec. 20 de c─âtre H. Riemann, V. dÔÇÖIndy ╚Öi discipolii acestora.
Grupul celor cinci, denumire generic─â sub care sunt cunoscu╚Ťi compozitorii reuni╚Ťi ├«n jurul anului 1860, pentru a da un impuls nou muzicii ruse. Nucleul g. l-au constituit Balkirev ╚Öi primul s─âu discipol Cui. Dup─â scurt timp li s-au al─âturat Musorgski, Rimski-Korsakov ╚Öi Borodin. ├Änainte de a impune prin operele lor, de valoare inegal─â, compozitorii din g. s-au afirmat prin programul lor estetic proclamat de criticul de art─â V. Stasov, principalul purt─âtor de cuv├ónt al grup─ârii, pe care el o numea ÔÇ×m─ânunchiul puternicÔÇŁ. ÔÇ×ManifestulÔÇŁ celor cinci poate fi rezumat ├«n c├óteva idei principale: valorificarea folc. rus ╚Öi al popoarelor orientale ca principal─â surs─â de inspira╚Ťie; prioritate a formelor* muzicale libere asupra marilor structuri clasice; c─âutarea unei fuziuni intime dintre cuv├ónt ╚Öi sunet, considerat─â ca expresie a ÔÇ×adev─ârului vie╚ŤiiÔÇŁ (Musorgski: ÔÇ×├Än afar─â de adev─âr, nimic nu este frumos; a╚Ö vrea ca personajele mele s─â vorbeasc─â pe scen─â a╚Öa cum vorbesc oamenii vii, adev─âra╚ŤiÔÇŁ); importan╚Ťa precump─ânitoare acordat─â operei* ╚Öi c├óntecului; reflectarea artistic─â ÔÇô prin opere ╚Öi ÔÇ×drame muzicale populareÔÇŁ (Musorgski) ÔÇô a unor mari momente ale istoriei na╚Ťionale. Dup─â aproximativ un deceniu de activitate comun─â, coeziunea g. se destram─â, f─âr─â ├«ns─â ca membrii s─âi s─â-╚Öi schimbe crezul. Ac╚Ťiunea lor devine mai mai degrab─â personal─â. De fapt, abia de atunci ├«nainte (dup─â 1870) ├«ncep s─â apar─â marile crea╚Ťii ale lui Musorgski, Borodin ╚Öi Rimski-Korsakov, relevante pentru realizarea artistic─â a programului ideologic al g. Meritul istoric al ÔÇ×celor cinciÔÇŁ este de a fi proclamat necesitatea unei ├«ntoarceri a muzicienilor c─âtre izvoarele crea╚Ťiei pop. ╚Öi ale istoriei na╚Ťionale. Prin r─âsunetul ei europ., ac╚Ťiunea g. a dep─â╚Öit zona culturii ruse, deschiz├ónd drumul pentru dezvoltarea ╚Öi afirmarea altor ╚Öcoli muzicale na╚Ťionale.
Grupul celor ╚Öase, grupare reunind ╚Öase tineri compozitori francezi ├«n jurul compozitorului de genera╚Ťie mai v├órstnic─â, Erik Satie (1866-1925). A luat na╚Ötere ├«n 1918 (dup─â primul r─âzboi mondial) ├«n urma reprezenta╚Ťiilor din 1917 de la Baletele ruse*, cu baletul Parade (realizat de: Jean Cocteau ÔÇô libretul; Pablo Picasso ÔÇô decorurile ╚Öi costumele; Massine ÔÇô coregrafia; Erik Satie ÔÇô muzica), care au provocat scandaluri teribile, atr─âg├ónd arti╚Ötii tineri de partea nout─â╚Ťilor surprinz─âtoare care rupeau ├«n mod deliberat cu ceea ce fusese p├ón─â atunci expresie sensibil─â (Debussy, Ravel), aduc├ónd un aer proasp─ât, naiv, provocator, introduc├ónd cu dezinvoltur─â ÔÇ×licen╚Ťa muzical─âÔÇŁ. Astfel muzica se apropia de revela╚Ťia artelor produs─â de Apollinaire ╚Öi Picasso. Cei ╚Öase tineri compozitori se numeau: Georges Auric, Louis Durey, Arthur Honegger, Germaine Tailleferre, Darius Milhaud ╚Öi Francis Poulenc. La ├«nceput au fost cunoscu╚Ťi sub denumirea de Nouveaux jeunes ╚Öi ├«╚Öi prezentau ideile novatoare ╚Öi muzica ├«n cadrul ÔÇ×├«nt├ólnirilor muzicale de la Vieux-ColombierÔÇŁ, a lui Jacques Cocteau, organizate de c├ónt─ârea╚Ťa Jane Bathori (descoperitoare de noi talente). Personalit─â╚Ťile lor erau foarte diverse, ca ╚Öi gusturile, estetica ╚Öi muzica ├«ns─â╚Öi. ╚Üelul ├«ns─â comun: de a sc─âpa din ├«nchisoarea impresionismului* ╚Öi a unor desf─â╚Öur─âri post-wagneriene, milit├ónd pentru o muzic─â desc─âtu╚Öat─â de vechile idei, orientat─â, pe de alt─â parte, spre restaurarea sentimentului clasic (├«n special al celui fr.), iar pe de alt─â parte spre exaltarea realului. Jean Cocteau este acela care, la Le coq et lÔÇÖarlequin, scrie manifestul acestei orient─âri revolu╚Ťionare, muzicale ╚Öi artistice. Numele de g. apare pentru prima dat─â ├«n articolul Les cinq Russes, les Six Fran├žais et M. Erik Satie, semnat de un redactor muzical al ziarului Comoedia. Grupul ├«ns─â se destram─â cur├ónd. Lucrarea care le reune╚Öte numele ├«ntr-o crea╚Ťie comun─â este Les mari├ęs de la Tour Eiffel (Jean Cocteau ÔÇô libretul; Jean Hugo ÔÇô decorurile ╚Öi costumele; Georges Auric a compus Uvertura; Francis Poulenc ÔÇô discursurile generalului; Germaine Tailleferre ÔÇô un duadrille; Darius Milhaud ÔÇô un mar╚Ö nup╚Ťial; Arthur Honegger ÔÇô un mar╚Ö funebru). De╚Öi nu reprezint─â cu fidelitate spiritul g., lucrarea degaj─â totu╚Öi un aer de familie, o tinere╚Ťe a unei epoci, o extraordinar─â d─âruire c─âtre mi╚Öcare, pe un ton primitiv, naiv, amabil ╚Öi turbulent. El se mai ├«nt├ólne╚Öte ├«n lucr─ârile lui G. Auric, ale lui Fr. Poulenc (scrise ├«ntre 1918-1925), ├«n opera Le boeuf sur le toit de D. Milhaud, dar mai ales ├«n muzica lui E. Satie, care desemneaz─â o ÔÇ×epoc─â de ├«ntoarcere la simplitateÔÇŁ, la o estetic─â de c─âutare a purit─â╚Ťii esen╚Ťiale.
GRUPUL 47, cerc literar care a reunit, ├«n perioada 1947-1977, scriitori de limb─â german─â din Germania, Elve╚Ťia ╚Öi Austria. Membrii lui au ap─ârat toate formele de libertate ÔÇô literar─â, politic─â ╚Ö.a. Li se datoreaz─â descoperirea unor scriitori de talent (E. Eich, H. B├Âli, G. Grass, M. Walsen).
GRUPUL ANDIN (Pactul Andin), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Lima, creat─â prin Acordul de la Cartagena din 1969, ├«n scopul realiz─ârii unei uniuni economice, comerciale ╚Öi politice a statelor membre (Bolivia, Chile ÔÇô s-a retras din organiza╚Ťie ├«n 1977 -, Columbia, Ecuador, Per├║ ÔÇô din 1992, cu statut de observator ÔÇô ╚Öi Venezuela).
GRUPUL CELOR 10 (Clubul de la Paris), denumire unanim acceptat─â pentru ├«nt├ólnirile anuale ale mini╚Ötrilor de Finan╚Ťe din cele 10 state industrializate (Belgia, Canada, Fran╚Ťa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, S.U.A. ╚Öi Elve╚Ťia, cu statut de observator), reprezent├ónd, de facto, autoritatea superioar─â ├«n F.M.I. Aceste ├«nt├ólniri au ca scop analizarea sistemului monetar interna╚Ťional ╚Öi preg─âtirea reformelor care se impun, acordarea de sprijin financiar ╚Ť─ârilor care apar╚Ťin Grupului, men╚Ťinerea, la dispozi╚Ťia F.M.I., a unui fond de 6 miliarde dolari pentru echilibrarea sistemului monetar interna╚Ťional.
GRUPUL CELOR 24, organ interguvernamental al Grupului celor 77, av├ónd ca scop studierea problemelor monetar-financiare ale ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare.
GRUPUL CELOR 77, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â creat─â ├«n timpul primei sesiuni a U.N.C.T.A.D. (1964), ├«n scopul armoniz─ârii pozi╚Ťiilor ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare ├«n cadrul organismelor ╚Öi negocierilor din sistemul O.N.U. Din 1964, num─ârul membrilor a crescut de la 77 la 114 (1995), printre care ╚Öi Rom├ónia. Reuniuni ministeriale: Alger (1967), Lima (1971), Manila (1977), Arusha (1979), Buenos Aires (1983), New York (1994).
GRUPUL CELOR CINCI (Cercul Balakirev), grupare de crea╚Ťie a compozitorilor ru╚Öi din deceniul 6 al sec. 19, din care au f─âcut parte A.P. Borodin, C.A. Cui, M.P. Musorgski, N.A. Rimski-Korsakov ╚Öi M.A. Balakirev. Ideologul grup─ârii a fost V.V. Stasov. Au militat pentru ├«nnoirea ╚Öi dezvoltarea unui stil na╚Ťional. Concep╚Ťia ╚Öi crea╚Ťia grupului au avut o mare ├«nr├óurire asupra genera╚Ťiilor urm─âtoare din Rusia ╚Öi din alte ╚Ť─âri.
GRUPUL CELOR PATRU, grupare artistic─â ├«ntemeiat─â, ├«n 1926, de pictorii rom├óni N. Tonitza, ╚śt. Dumitrescu, Fr. ╚śirato ╚Öi sculptorul O. Han. A avut un rol important ├«n promovarea picturii rom├óne╚Öti moderne. A fiin╚Ťat p├ón─â ├«n 1938.
GRUPUL CELOR ╚śASE, grupare fundat─â, ├«n 1918, de compozitorii francezi G. Auric, A. Honegger, D. Milhaud, F. Poulenc, L. Durey ╚Öi G. Tailleferre, cu caracter antitradi╚Ťionalist, promov├ónd ├«nnoirea limbajului muzical prin reinstaurarea unui spirit clasic, de esen╚Ť─â francez─â, ╚Öi prin sinceritatea ╚Öi puritatea expresiei. Gruparea a jucat un rol important ├«n dezvoltarea artei moderne franceze.
GRUP s. n. (< fr. groupe, cf. it. gruppo): ansamblu de unit─â╚Ťi fonetice, morfologice sau sintactice, de acela╚Öi fel, reunite pe baza caracteristicilor (fizice, formale, func╚Ťionale) ╚Öi alc─âtuind un tot. ÔŚŐ ~ conson├íntic: g. de consoane, ca de exemplu tl, str ╚Öi ╚Ön ├«n cuvintele atlas, stra╚Önic ╚Öi ╚Önur. ÔŚŐ ~ voc├ílic: g. de vocale ├«n hiat sau form├ónd diftongi ╚Öi triftongi, ca de exemplu ─âi, eu, oe, oa ╚Öi oai ├«n cuvintele zurg─âl─âi, euforie, poet, poart─â, leoaic─â. ÔŚŐ ~ de sunete: g. de elemente ale vorbirii orale, care comport─â o emisiune cu caracter muzical ╚Öi care se concretizeaz─â ├«n diftongi, triftongi ╚Öi silabe, ca de exemplu -├ói-, -oai-, stri- ╚Öi -par ├«n cuvintele p├óine, tigroaic─â, strident ╚Öi compar. ÔŚŐ ~ coordonat├şv (╚Öir coordonativ): g. de cuvinte cu rol de p─âr╚Ťi de propozi╚Ťie nepredicative, ├«n rela╚Ťie de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, sau regente fa╚Ť─â de un element subordonat tuturor, ca de exemplu mama ╚Öi copiii, echipa noastr─â ╚Öi echipa voastr─â, este limpede ╚Öi bun─â, om t├ón─âr ╚Öi frumos, b─ârbat cu talent ╚Öi cu experien╚Ť─â; t├ón─âr f─âr─â experien╚Ť─â, dar cu talent, om t├ón─âr, deci f─âr─â experien╚Ť─â; haine pentru b─ârba╚Ťi, femei ╚Öi copii; c─âr╚Ťi ╚Öi caiete noi; c├óteva caiete, c─âr╚Ťi ╚Öi maculatoare; depinde de preg─âtirea ╚Öi voin╚Ťa omului; un om cam ursuz ╚Öi zg├órcit etc. ÔŚŐ ~ adjectiv├íl (GA): secven╚Ť─â ├«n structura de suprafa╚Ť─â (v.) reprezentat─â prin adjective care ├«ndeplinesc func╚Ťia de atribut. ÔŚŐ ~ nomin├íl (GN): secven╚Ť─â ├«n structura de suprafa╚Ť─â, reprezentat─â prin substantive. ├Än cadrul lui se poate descrie ╚Öi g. adjectival. ├Ämpreun─â cu g. verbal (v.) formeaz─â nucleul propozi╚Ťiei, ├«ndeplinind func╚Ťiile de subiect sau de obiect al propozi╚Ťiei. ÔŚŐ ~ verb├íl (GV): secven╚Ť─â ├«n structura de suprafa╚Ť─â, reprezentat─â prin verbele care ├«ndeplinesc func╚Ťia de predicat. ├Ämpreun─â cu g. nominal (v.) formeaz─â nucleul propozi╚Ťiei. G. verbal reprezint─â o parte a g. predicativ (v.). ÔŚŐ ~ predicat├şv (GP): secven╚Ť─â ├«n structura de suprafa╚Ť─â, reprezentat─â prin g. verbal la care se adaug─â ╚Öi elementele nepredicative care ╚Ťin de el, cu func╚Ťie de obiect. ÔŚŐ ~ it├ílic: g. de limbi vorbite de locuitorii antici ai Peninsulei Italice, ├«n care intrau etrusca, falisca, latina, osca ╚Öi umbriana (├║mbrica) ÔÇô v.

Grup dex online | sinonim

Grup definitie

Intrare: grup
grup substantiv neutru