grosso definitie

2 intrări

15 definiții pentru grosso

CONCÉRTO GRÓSSO, concerti grossi, s. n. Compoziție muzicală veche, de virtuozitate, care stă la baza concertului și în care un mic grup de instrumente solistice cântă alternativ cu restul orchestrei. – Cuv. it.
GRÓSSO MÓDO loc. adv. În caracteristicile cele mai generale, judecând în ansamblu; sumar. – Loc. lat.
CONCÉRTO-GRÓSSO s. n. Compoziție muzicală de virtuozitate care stă la baza concertului și în care un mic grup de instrumente solistice cântă alternativ cu restul orchestrei. – Cuv. it.
GROSSO MÓDO loc. adv. În caracteristicile cele mai generale, judecând în ansamblu. – Loc. lat.
concérto grósso (it.) s. n., pl. concérti gróssi
grósso módo (lat.) loc. adv.
concérto-grósso s. n.
grosso modo loc. adv.
GROSSO MODO loc.adv. Grosolan; sumar, în mare. [< lat. grosso modo].
GRÓSSO MÓDO loc. adv. sumar, în linii mari, în general. (< lat. grosso modo)
GRÓSSO: ~ MODO adv. În linii generale; fără a intra în amănunte. /Cuv. lat.
grosso modo adv. pe dea întregul, fără de a intra în amănunte (locuțiune aparținând filozofiei scolastice).
concerto grosso (< it.), tip de concert (2) baroc* din sec. 17-18 constând dintr-un grup de instrumente soliste* numit concertino (1) sau principale și un altul numit concerto, tutti (2) sau ripieni. De obicei grupul solistic (concertino) este alcătuit din 2 vl. și un bas continuu*. Ripieni sunt reprezentați de orch. de coarde, dar pot fi incluse ocazional și instr. de suflat (trp., ob., fl., corni) d. ex. Concertele brandemburgice, nr. 1 și 4 de J.S. Bach. Denumirea de c. a fost introdusă pentru prima oară de violonistul L. Gregori (1688-1742) în lucrările sale: Concerti grossi a più stromenti (1698). C. apare ca o dezvoltare a sonatei* a tre și suitei* preclasice dar și ca o anticipare a concertului (2) solistic instr., cultivat deja de Vivaldi, realizat prin restrângerea concertino-ului la doi și respectiv un solist. Autorii de c. folosesc scriitura contrapunctică imitativă precum și formele specifice suitei: menuet*, poloneză*, sarabandă*, gigă* etc. C. se caracterizează prin dialogul permanent dintre grupul concertino și ripieni. Forma c. este anticipată de cele 2 Simf. cu mai multe instr. de A. Stradella sau de cele 12 Concerti grosso de G. Muffat și de Concertul lui Torelli al căror stil se apropie de cel al c. pentru 2 vl. solo ce va deveni mai târziu dublul concert*. A. Corelli este cel care a dus la perfecțiune forma c. Prin cele 12 Concerti grosso op. 6 (1712) acest tip de concert câștigă prestigiu și mulți se vor grăbi să-l imite: F. Geminiani adoptă schema celor 4 mișcări din Sonata de chiesa (v. sonată) ca formă etalon (multe din Concertele lui Corelli depășesc 5 mișcări). Torelli, Marcello, Locatelli cultivă genul de c. Vivaldi a fost acela care a inaugurat schema c. în trei mișcări; allegro-adagio-allegro. Ea va deveni mai târziu structura ciclului de concert. Și cele 12 c. op. 6 de Händel se integrează aceluiași specific al genului cu excepția celui cu nr. 7, căruia îi lipsește instr. soliste. Händel păstrează un nr. de 5 mișcări în c., iar numărul instr. soliste variază 3 și 10. Concertele brandemburgice de J.S. Bach sunt și ele c., într-o formă liberă. Din forma c. derivă, în sec. 18-19, simfonia concertantă*, scrisă pentru orch. și unul sau mai multe instr. soliste, integrate în ansamblul orch. În sec. 20, forma c. este reutilizată, ca formă propriu-zisă, de orientare neoclasică (v. neoclasicism) de numeroși compozitori între care și românii Lazăr, Toduță, Vancea, Golestan, P. Constantinescu, Negrea ș.a. V.: concertant; triplu concert.
MATO GROSSO 1. Vast podiș în V Braziliei, cuprins între cursurile superioare ale fl. Paraná și Paraguay, alcătuit din formații vechi cristaline, puternic metamorfozate. Alt. medie: 500-700 m. Păduri tropicale în N; vegetație de campos în S. Regiune inaccesibilă (multe mlaștini), puțin cunoscută. 2. Stat în V Braziliei, în podișul cu același nume; 901,4 mii km2; 2,3 mil. loc. (1995). Centrul ad-tiv: Cuiabá. Expl. forestiere. Mari rezerve de min. de mangan și fier, de diamante și șisturi bituminoase. Orez, tutun, trestie de zahăr, porumb și manioc.
MATO GROSSO DO SUL, stat în SV Braziliei; 357,5 mii km2; 1,9 mil. loc. (1995). Centrul ad-tiv: Campo Grande. Expl. de min. de fier și mangan. Creșterea bovinelor. Culturi de cafea, trestie de zahăr, bumbac.

grosso dex

Intrare: grosso
grosso locuțiune adverbială component al unui/unei substantiv neutru
Intrare: concerto grosso
concerto grosso substantiv neutru