Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru grosso

CONC├ëRTO GR├ôSSO, concerti grossi, s. n. Compozi╚Ťie muzical─â veche, de virtuozitate, care st─â la baza concertului ╚Öi ├«n care un mic grup de instrumente solistice c├ónt─â alternativ cu restul orchestrei. ÔÇô Cuv. it.
GR├ôSSO M├ôDO loc. adv. ├Än caracteristicile cele mai generale, judec├ónd ├«n ansamblu; sumar. ÔÇô Loc. lat.
CONC├ëRTO-GR├ôSSO s. n. Compozi╚Ťie muzical─â de virtuozitate care st─â la baza concertului ╚Öi ├«n care un mic grup de instrumente solistice c├ónt─â alternativ cu restul orchestrei. ÔÇô Cuv. it.
GROSSO M├ôDO loc. adv. ├Än caracteristicile cele mai generale, judec├ónd ├«n ansamblu. ÔÇô Loc. lat.
conc├ęrto gr├│sso (it.) s. n., pl. conc├ęrti gr├│ssi
gr├│sso m├│do (lat.) loc. adv.
conc├ęrto-gr├│sso s. n.
grosso modo loc. adv.
GROSSO MODO loc.adv. Grosolan; sumar, în mare. [< lat. grosso modo].
GRÓSSO MÓDO loc. adv. sumar, în linii mari, în general. (< lat. grosso modo)
GRÓSSO: ~ MODO adv. În linii generale; fără a intra în amănunte. /Cuv. lat.
grosso modo adv. pe dea ├«ntregul, f─âr─â de a intra ├«n am─ânunte (locu╚Ťiune apar╚Ťin├ónd filozofiei scolastice).
concerto grosso (< it.), tip de concert (2) baroc* din sec. 17-18 const├ónd dintr-un grup de instrumente soliste* numit concertino (1) sau principale ╚Öi un altul numit concerto, tutti (2) sau ripieni. De obicei grupul solistic (concertino) este alc─âtuit din 2 vl. ╚Öi un bas continuu*. Ripieni sunt reprezenta╚Ťi de orch. de coarde, dar pot fi incluse ocazional ╚Öi instr. de suflat (trp., ob., fl., corni) d. ex. Concertele brandemburgice, nr. 1 ╚Öi 4 de J.S. Bach. Denumirea de c. a fost introdus─â pentru prima oar─â de violonistul L. Gregori (1688-1742) ├«n lucr─ârile sale: Concerti grossi a pi├╣ stromenti (1698). C. apare ca o dezvoltare a sonatei* a tre ╚Öi suitei* preclasice dar ╚Öi ca o anticipare a concertului (2) solistic instr., cultivat deja de Vivaldi, realizat prin restr├óngerea concertino-ului la doi ╚Öi respectiv un solist. Autorii de c. folosesc scriitura contrapunctic─â imitativ─â precum ╚Öi formele specifice suitei: menuet*, polonez─â*, saraband─â*, gig─â* etc. C. se caracterizeaz─â prin dialogul permanent dintre grupul concertino ╚Öi ripieni. Forma c. este anticipat─â de cele 2 Simf. cu mai multe instr. de A. Stradella sau de cele 12 Concerti grosso de G. Muffat ╚Öi de Concertul lui Torelli al c─âror stil se apropie de cel al c. pentru 2 vl. solo ce va deveni mai t├órziu dublul concert*. A. Corelli este cel care a dus la perfec╚Ťiune forma c. Prin cele 12 Concerti grosso op. 6 (1712) acest tip de concert c├ó╚Ötig─â prestigiu ╚Öi mul╚Ťi se vor gr─âbi s─â-l imite: F. Geminiani adopt─â schema celor 4 mi╚Öc─âri din Sonata de chiesa (v. sonat─â) ca form─â etalon (multe din Concertele lui Corelli dep─â╚Öesc 5 mi╚Öc─âri). Torelli, Marcello, Locatelli cultiv─â genul de c. Vivaldi a fost acela care a inaugurat schema c. ├«n trei mi╚Öc─âri; allegro-adagio-allegro. Ea va deveni mai t├órziu structura ciclului de concert. ╚śi cele 12 c. op. 6 de H├Ąndel se integreaz─â aceluia╚Öi specific al genului cu excep╚Ťia celui cu nr. 7, c─âruia ├«i lipse╚Öte instr. soliste. H├Ąndel p─âstreaz─â un nr. de 5 mi╚Öc─âri ├«n c., iar num─ârul instr. soliste variaz─â 3 ╚Öi 10. Concertele brandemburgice de J.S. Bach sunt ╚Öi ele c., ├«ntr-o form─â liber─â. Din forma c. deriv─â, ├«n sec. 18-19, simfonia concertant─â*, scris─â pentru orch. ╚Öi unul sau mai multe instr. soliste, integrate ├«n ansamblul orch. ├Än sec. 20, forma c. este reutilizat─â, ca form─â propriu-zis─â, de orientare neoclasic─â (v. neoclasicism) de numero╚Öi compozitori ├«ntre care ╚Öi rom├ónii Laz─âr, Todu╚Ť─â, Vancea, Golestan, P. Constantinescu, Negrea ╚Ö.a. V.: concertant; triplu concert.
MATO GROSSO 1. Vast podi╚Ö ├«n V Braziliei, cuprins ├«ntre cursurile superioare ale fl. Paran├í ╚Öi Paraguay, alc─âtuit din forma╚Ťii vechi cristaline, puternic metamorfozate. Alt. medie: 500-700 m. P─âduri tropicale ├«n N; vegeta╚Ťie de campos ├«n S. Regiune inaccesibil─â (multe mla╚Ötini), pu╚Ťin cunoscut─â. 2. Stat ├«n V Braziliei, ├«n podi╚Öul cu acela╚Öi nume; 901,4 mii km2; 2,3 mil. loc. (1995). Centrul ad-tiv: Cuiab├í. Expl. forestiere. Mari rezerve de min. de mangan ╚Öi fier, de diamante ╚Öi ╚Öisturi bituminoase. Orez, tutun, trestie de zah─âr, porumb ╚Öi manioc.
MATO GROSSO DO SUL, stat în SV Braziliei; 357,5 mii km2; 1,9 mil. loc. (1995). Centrul ad-tiv: Campo Grande. Expl. de min. de fier și mangan. Creșterea bovinelor. Culturi de cafea, trestie de zahăr, bumbac.

Grosso dex online | sinonim

Grosso definitie

Intrare: grosso
grosso locu╚Ťiune adverbial─â component al unui/unei substantiv neutru
Intrare: concerto grosso
concerto grosso substantiv neutru