grohăitor definitie

5 definiții pentru grohăitor

GROHĂITÓR, -OÁRE, grohăitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care grohăie. 2. S. n. (Pop.) Batoză (de păioase). [Pr.: -hă-i-] – Grohăi + suf. -tor.
GROHĂITÓR, -OÁRE, grohăitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care grohăie. 2. S. n. (Pop.) Batoză (de păioase). [Pr.: -hă-i-] – Grohăi + suf. -tor.
GROHĂITÓR, -OÁRE, grohăitori, -oare, adj. Care grohăie. ◊ Fig. (Depreciativ, despre glasul omului) Colonelul mormăi cu un glas înecat, răgușit, grohăitor. DUMITRIU, V. L. 87.
grohăitór (-hă-i-) adj. m., pl. grohăitóri; f. sg. și pl. grohăitoáre
grohăitór adj. m., pl. grohăitóri; f. sg. și pl. grohăitoáre

grohăitor dex

Intrare: grohăitor (adj.)
grohăitor 1 adj. adjectiv
  • silabisire: gro-hă-i-tor
Intrare: grohăitor (batoză)
grohăitor 2 s.n. substantiv neutru
  • silabisire: gro-hă-i-tor