Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru groaz─â

GRO├üZ─é s. f. 1. Emo╚Ťie puternic─â ╚Öi violent─â provocat─â de un lucru ├«nfior─âtor, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ÔÖŽ (Concr.) Persoan─â sau lucru care ├«ngroze╚Öte. 2. Fig. (├Än sintagma) O groaz─â (de...) = o mul╚Ťime, o cantitate mare (de...). ÔÇô Din sl. groza.
GRO├üZ─é s. f. 1. Emo╚Ťie puternic─â ╚Öi violent─â provocat─â de un lucru ├«nfior─âtor, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ÔÖŽ (Concr.) Persoan─â sau lucru care ├«ngroze╚Öte. 2. Fig. (├Än sintagma) O groaz─â (de...) = o mul╚Ťime, o cantitate mare (de...). ÔÇô Din sl. groza.
GRO├üZ─é s. f. 1. Fric─â, spaim─â mare provocat─â de un lucru ├«nfior─âtor, de o nenorocire sau de un pericol mare. ├Änm─ârmurit de groaz─â. ╚Üipete de groaz─â. Ôľş Groaza mor╚Ťii ├«i disp─âruse ca prin farmec. BART, E. 351. ├Äntoarse capul cu groaz─â, ├«ndrept├«ndu-se ├«nspre casa Gherghinei. BUJOR, S. 75. C─âzu ca moart─â de groaz─â pe peptul lui. EMINESCU, N. 11. ÔŚŐ Expr. ╚Üi-e mai mare groaza (s─â... ), se spune ├«n leg─âtur─â cu ceva ├«nfior─âtor, ├«ngrozitor. C├«rn, f─âr─â nas ╚Öi f─âr─â urechi, de-╚Ťi era mai mare groaza s─â te ui╚Ťi la d├«nsul. ╚śEZ. II 156. A umple (pe cineva) de groaz─â sau a b─âga, a v├«r├« (pe cineva) ├«n groaz─â (sau groaz─â ├«n cineva) sau a face groaz─â (cuiva) = a ├«nfrico╚Öa, a ├«nsp─âim├«nta, a ├«ngrozi (pe cineva). Am t─âiat at├«tea capete ca s─â v├«r groaz─â. SADOVEANU, O. VII 142. A-l apuca sau a-l lua (pe cineva) groaza = a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi. M-a luat groaza c├«nd am trecut pe l├«ng─â lan ╚Öi l-am v─âzut c├«tu-i de mare. CREANG─é, P. 157. C├«teodat─â [fl─âc─âii] mai chiuiesc cu to╚Ťii, de te ia groaza, nemai╚Ötiind ce-i. ╚śEZ. III 183. A intra sau a b─âga (pe cineva) ├«n groaz─â (sau ├«n toate grozile mor╚Ťii) v. b─âga. ÔÖŽ (Concretizat) Persoan─â sau lucru care ├«ngroze╚Öte, care ├«nfrico╚Öeaz─â. Iar la st├«nga domnului, Domnului ╚Öi banului, ╚śed Buze╚Ötii ╚Öi C─âple╚Ötii, C─âpitanii o╚Ötilor ╚śi groaza p─âg├«nilor. TEODORESCU, P. P. 478. 2. Fig. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗) Mul╚Ťime, cantitate mare, sumedenie. Cost─â o groaz─â de parale. Ôľş ├Äi trecea prin cap o groaz─â de pogoane de porumb uscat, care trebuie cules. PREDA, ├Ä. 176. S-arat─â, m─âi tat─â, o groaz─â de mistre╚Ťi. SADOVEANU, O. I 291. Am treab─â la can╚Ťilerie, am o groaz─â de avizuri de f─âcut. CARAGIALE, la TDRG. ÔÇô Forme gramaticale: gen.-dat. groazei. ÔÇô Pl.: (numai ├«n expr.) grozi.
groáză s. f., g.-d. art. groázei
groáză s. f., g.-d. art. groázei
GRO├üZ─é s. ├«ncr├óncenare, ├«nfiorare, ├«nfrico╚Öare, ├«ngrozire, ├«nsp─âim├óntare, oroare, spaim─â, teroare, (├«nv. ╚Öi pop.) o╚Ť─âr├óre, (├«nv. ╚Öi reg.) sc├órb─â, (reg.) ├«nfricare, p─âlitur─â, (├«nv.) sp─âim├óntare, sp─âim├ónt─âtur─â, (fig.) cutremur. (Simte o ~ teribil─â.)
GRO├üZ─é s. v. duium, gr─âmad─â, mul╚Ťime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
gro├íz─â (-ze), s. f. ÔÇô 1. Teroare, spaim─â. ÔÇô 2. Mul╚Ťime, puzderie, cantitate mare. Sl. (bg., sb.) groza (Miklosich, Slaw., Elem., 18; Cihac, II, 130); sensul 2 apare ╚Öi ├«n slov. (cf. amar, ╚Öi sp. de miedo). ÔÇô Der. grozav, adj. (cumplit; oribil; minunat, excelent; uria╚Ö, nemaipomenit), cf. bg. grozav; grozliv, adj. (├«nv., ├«ngrozitor), cf. rus. grozlivy─ş ÔÇ×amenin╚Ť─âtorÔÇŁ; groaznic (var. Mold. groznic), adj. (oribil, ├«nsp─âim├«nt─âtor), cf. sl. grozny─ş; groznicie, s. f. (oroare); grozavnic, adj. (├«nv., ├«nsp─âim├«nt─âtor); groznice╚Öte, adv. (├«ngrozitor); groz─âvi, vb. refl. (├«nv., a amenin╚Ťa; a privi cu ferocitate; a deveni cumplit sau excelent); groz─âvie, s. f. (monstruozitate; ferocitate; oroare; teroare); groz─âvenie, s. f. (oroare; fanfaronad─â); ├«ngrozi, vb. (a speria, a ├«nsp─âim├«nta; a amenin╚Ťa); ├«ngrozitor, adj. (cumplit, oribil); ├«ngrozitur─â (var. ├«ngroziciune), s. f. (├«nv., oroare).
GRO├üZ─é f. 1) Spaim─â foarte mare. A ├«nm─ârmuri de ~. 2) fig. (despre fiin╚Ťe, lucruri) Mul╚Ťime mare; groz─âvenie; sumedenie; puzderie. [G.-D. groazei] /<sl. groza
groaz─â f. 1. spaim─â mare: grozile mor╚Ťii; 2. mul╚Ťime foarte mare: o groaz─â de oameni. [Slav. GROZA].
gro├íz─â f., pl. e (vsl. bg. s├«rb. groza, groaz─â; rus. groz├í, amenin╚Ťare). Oroare: Teroare. Fig. Mare cantitate (cp. cu droa─şe ╚Öi ├«ntuneric): o groaz─â de lume, de ban─ş. M─ş-e groaz─â de, simt groaz─â de.
groază s. v. DUIUM. GRĂMADĂ. MULȚIME. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.
GROAZ─é s. ├«ncr├«ncenare, ├«nfiorare, ├«nfrico╚Öare, ├«ngrozire, ├«nsp─âim├«ntare, oroare, spaim─â, teroare, (├«nv. ╚Öi pop.) o╚Ť─âr├«re, (├«nv. ╚Öi reg.) sc├«rb─â, (reg.) ├«nfricare, p─âlitur─â, (├«nv.) sp─âim├«ntare, sp─âim├«nt─âtur─â, (fig.) cutremur. (Simte o ~ teribil─â.)
gro├íz─â s. f. ├«n sint. de groaz─â Groaznic ÔŚŐ ÔÇ×[La c─âmine] cu cazarea e de groaz─â. Cel pu╚Ťin ├«n B1, B2 ╚Öi E, c─âminele mediciniste.ÔÇŁ R.l. 27 X 92 p. 6
ANIMUS MEMINISSE HORRET (lat.) ├«i e groaz─â sufletului meu s─â-╚Öi aminteasc─â ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, II, 12. Astfel ├«ncepe Enea relatarea R─âzboiului troian. V. ╚Öi Horresco referens.
GROAZ─é subst. 1. ÔÇô b. (╚śtef). 2. Groz mo╚Önean (AO X 128); -escu; -e╚Öti ╚Öi -in╚Ťi ss.; -u, dobr. (RI XI 211) ╚Öi ipot. (prin afer.) Rozu (Puc). ÔÇô f. (Cat); ipot. (cu afer.) Roza, Dicu, 1799, s─âtean (Olt). 3. Grozea pren., mold. (P14); frecv. mold. (Dm; C ╚śtef). 4. Grozin (16 A IV 15) ╚Öi ipot.: Rozin act. 5. Grozu╚Ť─â b. act. Ca nume de incanta╚Ťie destul de frecvent (s─â ╚Ťinem seama ╚Öi de derivatul Grozav) numele a putut intra tn categoria celor pasibile de scurtare prin aferez─â.
a-i intra frica / groaza în oase expr. a fi înspăimântat / îngrozit.

Groaz─â dex online | sinonim

Groaz─â definitie

Intrare: groaz─â
groaz─â (numai) singular substantiv feminin
Intrare: Groaz─â
Groaz─â