Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru groap─â

GRO├üP─é, gropi, s. f. Gaur─â, cavitate (mai ad├ónc─â) ├«n p─âm├ónt. ÔŚŐ Expr. A da ├«n gropi (de prost ce e), se spune despre un om foarte prost. ÔÖŽ Morm├ónt; p. ext. moarte. ÔŚŐ Expr. A s─âpa (cuiva) groapa = a unelti (├«mpotriva cuiva). A fi cu un picior ├«n groap─â = a fi aproape de moarte. ÔÇô Cf. alb. grop├ź.
GRO├üP─é, gropi, s. f. Gaur─â, cavitate (mai ad├ónc─â) ├«n p─âm├ónt. ÔŚŐ Expr. A da ├«n gropi (de prost ce e), se spune despre un om foarte prost. ÔÖŽ Morm├ónt; p. ext. moarte. ÔŚŐ Expr. A s─âpa (cuiva) groapa = a unelti (├«mpotriva cuiva). A fi cu un picior ├«n groap─â = a fi aproape de moarte. ÔÇô Cf. alb. grop├ź.
GRO├üP─é, gropi, s. f. 1. Cavitate ├«n p─âm├«nt, mai mult sau mai pu╚Ťin larg─â ╚Öi ad├«nc─â, deschis─â ├«n partea de sus. ├Än mijlocul parcului se deschid, rotunde, c├«teva gropi proaspete. S-au uscat trei copaci. Au fost sco╚Öi din p─âm├«nt. STANCU, U.R.S.S. 40. Cum ajung ├«n p─âdure, sap─â o groap─â ad├«nc─â de un stat de om. CREANG─é, P. 224. Sose╚Öte la locul de ├«nt├«lnire al v├«n─âtorilor. Mai adesea acest loc e o cruce de piatr─â, str├«mbat─â din piua ei, sau un pu╚Ť cu furc─â, adic─â o groap─â ad├«nc─â de unde se scoate ap─â cu burduful. ODOBESCU, S. III 16. ÔŚŐ Expr. A da ├«n gropi (de prost ce este), se spune despre un om foarte prost. Tu numai nu dai ├«n gropi de prost ce e╚Öti! CREANG─é, P. 52. 2. Cavitate s─âpat─â ├«n p─âm├«nt, ├«n care se ├«ngroap─â mortul; morm├«nt. Iar c├«nd norii-nv─âluiesc Alba nop╚Ťii doamn─â, Peste groapa lui pornesc V├«nturi lungi de toamn─â. TOP├ÄRCEANU, B. 11. Din taini╚Ť─â morm├«ntul atuncea ├«i apare, ╚śi piatra de pe groap─â cr─âp├«nd ├«n dou─â sare. EMINESCU, O. I 95. Cioclii... ├«ncepur─â a s─âpa groapa. NEGRUZZI, S. I 32. ÔŚŐ Expr. A s─âpa (cuiva) groapa = a face intrigi, a unelti ├«mpotriva cuiva pentru a-l face s─â-╚Öi piard─â situa╚Ťia. ├Än groap─â cade-acela ce altui groapa sap─â. ALECSANDRI, T. II 88. Cine sap─â groapa altuia cade singur ├«n ea. A b─âga sau a v├«r├« (pe cineva) ├«n groap─â v. b─âga. A fi cu un picior ├«n groap─â sau a fi (sau a ajunge) la marginea gropii = (despre b─âtr├«ni ╚Öi bolnavi) a fi aproape de moarte. (├Än forma de gen. groapei) Nu mai trecu mult ╚Öi iat─â c─â ├«mp─âratul ajunse la marginea groapei. C├«nd fu la ceasul mor╚Ťii, el lu─â copilul pe genuchi ╚Öi-i zise. ISPIRESCU, L. 41. V─âz├«ndu-se acuma c-un picior ├«n groap─â, ╚Öi-au chemat ficiorul ╚Öi fetele la sine s─â li spuie ce s─â fac─â dup─â moartea lui. SBIERA, P. 48. ÔÇô Gen.-dat. ╚Öi: (rar) froapei. ÔÇô Pl. ╚Öi: (rar) groape.
groápă s. f., g.-d. art. grópii; pl. gropi
groápă s. f., g.-d. art. grópii; pl. gropi
GROÁPĂ s. 1. (Mold. și Bucov.) bortă, (înv.) foasă. (O ~ adâncă în pământ.) 2. (GEOGR.) groapă abisală = depresiune oceanică, fosă abisală. 3. v. mormânt.
gro├íp─â (gr├│pi), s. f. ÔÇô 1. Morm├«nt. ÔÇô 2. Groap─â comun─â. ÔÇô 3. ╚śan╚Ť, gaur─â, pu╚Ť. ÔÇô 4. (├Änv.) Hambar ├«n p─âm├«nt. ÔÇô Mr. megl. groap─â. Origine necunoscut─â. Opiniile legate de istoria acestui cuv├«nt au variat mult; considerat autohton de Miklosich, Slaw. Elem., 9, ╚Öi der. din alb. grop├ź de Meyer 131; Meyer, Alb. St., IV, 54; DAR; Philippide, II, 715; Capidan, Raporturile, 532; Rosetti, II, 117. Dup─â al╚Ťii, din sl. grob┼ş, bg. grob (Pascu, II, 193; Conev 42), cf. bg. groba ÔÇ×lad─â pentru gunoiÔÇŁ, grobar ÔÇ×groap─âÔÇŁ. ├Än sf├«r╚Öit, prezen╚Ť─â calabr. grupa, (g)rubu, (g)rupu ÔÇ×gaur─âÔÇŁ a fost explicat─â de Rohlfs pe baza gr. ¤ä¤ü߯╗¤Ç╬Ě, trecut la *¤ä¤ü¤î¤Ç╬┐╬Ż; aceast─â ipotez─â a fost reluat─â din punctul de vedere al rom. de Skok, ZRPh., LIV, 483. Este posibil s─â fie vorba ├«n rom. de un ├«mprumut din sl., al c─ârui rezultat ar fi *grop, pl. gropi, cu sing. reconstituit. Cuv├«ntul sl., bazat pe germ. Grube, Grabe (cf. sb. graba, sec. XV, la Dani─Źi─Ź, III, 351), a dat ╚Öi alte rezultate ├«n rom., cf. grobi╚Öte, pogrebanie. Alb. grop├ź, care s-ar putea cu greu explica prin sl., ar proveni ├«n acest caz din rom. Totu╚Öi, ideea unei provenien╚Ťe romanice nu trebuie s─â fie exclus─â, chiar dac─â explica╚Ťia din calabr. n-ar p─ârea suficient─â. Der. gropi╚Ť─â, s. f. (dim. al lui groap─â; ad├«ncitur─â ├«n barb─â sau obraji); gropan─â, s. f. (╚Öan╚Ť, groap─â); gropi╚Ö, s. n. (teren abrupt); gropos, adj. (plin de gropi); grop─ânos, adj. (plin de gropi); gropar, s. m. (persoan─â care sap─â gropi pentru morminte); grop─âreas─â, s. f. (nevast─â de gropar); ├«ngropa, vb. (a ├«nmorm├«nta; a ascunde; a acoperi ceva cu p─âm├«nt; a ├«nfige); ├«ngrop─âtor, s. m. (gropar); ├«ngrop─âtoare, s. f. (├«nv., ├«nmorm├«ntare); ├«ngrop─âciune, s. f. (├«nmorm├«ntare); ├«ngrop─âtur─â, s. f. (├«nv., ├«nmorm├«ntare); dezgropa, vb. (a exhuma, a scoate din p─âm├«nt); gropila, vb. refl. (despre drumuri, a desfunda); gropilos, adj. (plin de gropi); gropni╚Ť─â (var. grobni╚Ť─â), s. f. (morm├«nt, bolt─â, cript─â; groap─â, depozit de cereale sub p─âm├«nt), din sl., bg. grobnica (Miklosich, Slaw. Elem., 18; Miklosich, Lexicon, 143); grobnic, s. n. (morm├«nt, cript─â; giulgiu), cf. sl. grobin┼ş ÔÇ×sepulcralÔÇŁ.
GRO├üP─é gropi f. 1) Gaur─â mare ├«n p─âm├ónt. * D─â ├«n gropi de prost (ce e) sau prost de d─â ├«n gropi foarte prost. 2) S─âp─âtur─â ├«n p─âm├ónt pentru ├«nhumarea celor deceda╚Ťi. * A fi cu un picior ├«n ~ a fi aproape de moarte. A s─âpa ~a cuiva a unelti contra cuiva. [G.-D. gropii] /Cuv. autoht.
groapă f. 1. săpătură făcută în pământ de natură sau prin artă: a da în gropi, a fi prost cu desăvârșire; 2. groapa de pus mortul. [Albanez GROPA].
gro├íp─â f., pl. grop─ş, ma─ş rar groape (alb. grop─â, groap─â, d. vsl. grob┼ş, groap─â, morm├«nt, d. got. graba, groap─â, germ. grab, grube, gruft, groap─â, morm├«nt; bg. grob, morm├«nt, groba, lad─â p. oase la t─â─şetoare. V. gropni╚Ť─â, grobi╚Öte, hrub─â, pogrebanie, gravez). S─âp─âtur─â sa┼ş scobitur─â f─âcut─â ├«n p─âm├«nt de om sa┼ş de natur─â. Morm├«nt: a duce pe cineva la groap─â. A da (a c─âdea) ├«n groap─â de prost ce e╚Öt─ş, a fi foarte prost. Prov. Cine sap─â groapa altu─şa, cade singur ├«n ─şa, cine prepar─â cu─şva un r─â┼ş, ╚Öi-l prepar─â lu─ş singur. V. groap─â ╚Öi ╚Öan╚Ť.
GROAPĂ s. 1. (Mold. și Bucov.) bortă, (înv.) foasă. (O ~ adîncă în pămînt.) 2. mormînt, (livr.) sepultură, (italienism înv.) tombă.
GROAP─é. Subst. Groap─â, gropi╚Ť─â (dim.), gropu╚Öoar─â, gropan (augm.); cavitate, ad├«ncitur─â, concavitate, scobitur─â, scorbur─â; r├«p─â, surp─âtur─â, h├«rtop, hob├«c, r─ât─âcan─â (reg.), r─ât─âcanie (reg.); ponor (pop.), dolin─â, hududoi (reg.); v─âg─âun─â, fund─âtur─â, scufund─âtur─â, m├«nc─âtur─â; vizuin─â, vizunie (pop.), viezurin─â (rar), b├«rlog, gaur─â, cr─âp─âtur─â, ascunz─âtoare. S─âp─âtur─â, ╚Öan╚Ť, debleu; rigol─â, canal; tran╚Öee. Morm├«nt, mormin╚Ťel (dim., pop.), gropni╚Ť─â. Crater, crater vulcanic, crater meteoritic; crater lunar, circ lunar; p├«lnie. Pr─âpastie, abis (fig.), genune (livr.), h─âu, noian, precipi╚Ťiu (├«nv.). F├«nt├«n─â, f├«nt├«ni╚Ť─â (dim., rar), f├«nt├«nioar─â (rar), f├«nt├«nea (rar), pu╚Ť. Gropi╚Ö. Adj. Plin cu gropi, cu gropi, gropit (reg.); pr─âp─âstios. Vb. A face gropi, a s─âpa; a scobi; a ad├«nci, a face o gaur─â ├«n p─âm├«nt; a s─âpa o f├«nt├«n─â. V. ad├«ncime, subteran─â, vale.
GROAPA DE LA BARSA, mic bazin depresionar ├«n partea central─â a M-╚Ťilor Bihor, ├«n cadrul complexului carstic Padi╚Ö-Cet─â╚Ťile Ponorului, la c. 1.100 m alt. Supr.: 2,42 km2. Numeroase fenomene carstice: Pe╚Ötera Neagr─â, Ghe╚Ťarul de la Barsa, Pe╚Ötera de la Z─âpodie, doline, ponoare, arcade naturale etc. Inaccesibil turi╚Ötilor. Face parte din Parcul Na╚Ťional al M-╚Ťilor Apuseni.
JAPONIA 1. ╚Üara Japoniei, ÔÇ×╚Üara Soarelui R─âsareÔÇŁ (Nihon sau Nippon Koku), stat ├«n E Asiei (Extremul Orient), ocup├ónd Arh. Japonez, format din 3.922 ins. aflate ├«n V Oc. Pacific, ├«ntre 21┬░ ╚Öi 44┬░ lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaid┼Ź, Honsh┼ź, Ky┼źsh┼ź, Shikoku, precum ╚Öi arh. Ry┼źsh┼ź (ins. pr. Okinawa), Ogasawara (fost Bonin), Kazan Rett┼Ź (sau Volcano) ╚Öi Minami-Tori. Lungimea ╚Ť─ârmurilor: 33,4 mii km (╚Ť─ârmuri naturale 24,3 mii km, arficiale 8,8 mii km, guri de r├óu 0,3 mii km); supr.: 377,7 mii km2; 125,6 mil. loc. (1995). Limba oficial─â: japoneza (nipona). Religia: ╚Öintoist─â ╚Öi budist─â c. 80%, cre╚Ötin─â (protestan╚Ťi, catolici) c. 20%. Cap.: T┼Źki┼Ź. Ora╚Öe pr.: Yokohama, ┼îsaka, Nagoya, Sapporo, Ky┼Źto, K┼Źbe, Fukuoka, Kawasaki, Hiroshima, Kitaky┼źsh┼ź, Sendai. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 47 de prefecturi (tod┼Źfuken). Relief predominant muntos (83,8% ├«mpreun─â cu dealurile), ├«n care 25 de v├órfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama, 3.776 m. alt max. a J.). Lan╚Ťurile mun╚Ťilor de ├«ncre╚Ťire, forma╚Ťi ├«n Ter╚Ťiar, li se adaug─â 7 lan╚Ťuri de mun╚Ťi vulcanici cu 150 vulcani, ├«n parte activi (Asama Yama, Bandai-san, Aso-san, Sakurajima, Azuma-san ╚Ö.a.). Seisme frecvente (Gifu, 516 anual), majoritatea de slab─â intensitate, care, al─âturi de vulcani, contureaz─â imaginea unei zone labile tectonic, component─â a ÔÇ×Cercului de FocÔÇŁ al Pacificului. C├ómpiile ocup─â 15% din terit., mai extinse fiind Kanto (├«n zona central-estic─â a ins. Honsh┼ź), Sendai (├«n NE ins. Honsh┼ź), Nobi, Setsu (┼îsaka), Ishikari ╚Öi Tokachi (├«n ins. Hokkaid┼Ź). Clima este tropical─â ├«n Ry┼źky┼ź, subtropical─â ├«n Ky┼źsh┼ź ╚Öi temperat─â ├«n restul terit. (mai aspr─â ├«n ins. Hokkaid┼Ź), cu nuan╚Ťe imprimate de orientarea reliefului, prezen╚Ťa oceanului ╚Öi ac╚Ťiunea musonilor. ├Än V, precipita╚Ťiile sunt mai bogate toamna ╚Öi iarna, pe c├ónd ├«n E ele cad mai ales vara. Taifunurile ╚Öi, uneori, valurile uria╚Öe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor, av├ónd efecte dezastruoase ├«n reg. litorale. R├óurile, scurte, au un ridicat poten╚Ťial energetic (├«n mare parte valorificat), iar lacurile (Biwa, Kasumiga, Saroma) completeaz─â peisajul japonez. Vegeta╚Ťie extrem de variat─â (magnolii, bananieri, arbori de camfor, cedrul japonez, pinul ro╚Öu, chiparo╚Öi ╚Ö.a.). P─âdurile ocup─â 67,3% din terit. Faun─â variat─â (140 de specii de mamifere, 350 specii de p─âs─âri, 30 specii de reptile ╚Ö.a.), este ocrotit─â ├«n 27 de parcuri na╚Ťionale (c. 2 mil. ha), parcuri ale prefecturilor ╚Öi sute de rezerva╚Ťii, constituind atrac╚Ťii turistice majore (parcul na╚Ťional Fuji-Hakone-Izu este vizitat anual de peste 20 mil. turi╚Öti). ╚Üar─â cu o economie dezvoltat─â, a doua putere economic─â mondial─â dup─â S.U.A., J. are resurse minerale variate, care ├«ns─â nu asigur─â dec├ót ├«n mic─â m─âsur─â necesarul de materii prime ale unei ind. complexe, cu ├«nalt nivel tehnologic (J. import─â 99,8% din cantitatea de petrol, 90,7% din gazele naturale ╚Öi 82% din c─ârbunele de care are nevoie). Ocup─â locul 2 pe glob dup─â S.U.A. ca produs na╚Ťional brut ╚Öi locul 3 pe glob (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania) ca PIB/locuitor. Ind. antreneaz─â 34% din pop. activ─â ╚Öi contribuie cu 40% la PNB. J. se afl─â pe unul dintre primele trei locuri pe glob ├«n metalurgia feroas─â ╚Öi neferoas─â, electronic─â, constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale), de autovehicule, ind. lemnului, mat. de constr., petrochimie, h├órtie, textile ╚Ö.a. Marile concentr─âri ind. sunt Kanto (zona capitalei), Kinki (┼îsaka-K┼Źbe-Wakayama ╚Ö.a.), Chuky┼Ź (Yokkaichi-Nagoya-Toyohashi) ╚Öi Kitaky┼źsh┼ź, dar ind. este bine reprezentat─â ├«n toate centrele urbane. Expl. de huil─â (6,9 mil. t, 1994), lignit, petrol, gaze naturale, imn. de fier, mangan, crom, tungsten, molibden, cupru, plumb, zinc, staniu, aur, argint, uraniu, bismut, sulf, germaniu, azbest, sare (toate ├«n cantit─â╚Ťi moderate). Mare produc─âtoare de energie electric─â (906,7 miliarde kWh, 1993, locul 4 pe glob ╚Öi locul 3 pe glob ca putere instalat─â ├«n centrale electronucleare), font─â ╚Öi feroaliaje (73,8 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), o╚Ťel (98,3 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), cocs (42 mil. t, locul 2 pe glob), nichel, titan, aluminiu (336,5 mii t, 1994, locul 3 pe glob), cupru brut ╚Öi rafinat (1,1 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), plumb, zinc (665,5 mii t, 1994, locul 1 pe glob), staniu, magneziu, sulf, utilaje ╚Öi instala╚Ťii ind., linii tehnologice, ma╚Öini-unelte, tractoare (161,8 mil. buc─â╚Ťi, 1991, locul 3 pe glob), autovehicule (8,68 mil. buc─â╚Ťi autoturisme, 1993, locul 1 pe glob ╚Öi 2,73 mil. buc. vehicule utilitare, 1993, locul 2 pe glob), avioane ╚Öi elicoptere, motociclete (2,7 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), aparataj electrotehnic, elemente tranzistorizate, televizoare (9,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), calculatoare, instrumente de precizie ╚Öi aparate optice, ma╚Öini de calcul, ceasuri, aparate foto (12,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), frigidere, produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafin─âriilor: benzin─â 43,9 mil. t, 1994, locul 2 pe glob, uleiuri grele, locul 1 pe glob), acid sulfuric (6,6 mil t, 1994, locul 4 pe glob), sod─â caustic─â (3,8 mil t, 1994, locul 3 pe glob), sod─â calcinat─â, ├«ngr─â╚Ö─âminte azotoase, materiale plastice ╚Öi r─â╚Öini sintetice (locul 3 pe glob), medicamente, cauciuc sintetic (1,4 mil t, 1994, locul 2 pe glob), anvelope (locul 2 pe glob), celuloz─â, h├órtie ╚Öi cartoane (10,6 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), h├órtie de ziar (2,97 mil t, 1994, locul 3 pe glob), cherestea, furnir, placaje, ciment (91,6 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), fire ╚Öi ╚Ťes─âturi de l├ón─â, ╚Ťes─âturi de m─âtase, fire ╚Öi fibre artificiale (locul 3 pe glob) ╚Öi sintetice (locul 2 pe glob), produse de sticl─â ╚Öi por╚Ťelan, ╚Ťigarete (locul 3 pe glob), lapte, unt, br├ónzeturi, carne, conserve ╚Öi f─âin─â de pe╚Öte, margarin─â, zah─âr, vin, bere ╚Ö.a. Me╚Öte╚Öuguri; art─â tradi╚Ťional─â. Terenul arabil reprezint─â 15% din supr. ╚Ť─ârii. Agricultura, protejat─â (pre╚Ťurile produselor agricole fiind de 2-3 ori mai mari dec├ót media mondial─â), asigur─â 70% din necesarul de alimente al ╚Ť─ârii (mai ales cu cereale ÔÇô orezul ocup─â 45% din supr. cultivat─â, legume ╚Öi fructe). Se cultiv─â orez (13,1 mil t, 1994), cartofi, batate, taro ╚Öi igname, soia, trestie ╚Öi sfecl─â de zah─âr, ceai (92 mii t, 1997, locul 7 pe glob), tutun, legume (varz─â, locul 3 pe glob, castrave╚Ťi, locul 3 pe glob, vinete, locul 2 pe glob), struguri, fructe (mere 1,1 mil. t, 1994), citrice (mandarine 1,5 mil t, 1994, locul 1 pe glob), pepeni, ananas, c─âp╚Öuni, castane (locul 2 pe glob), arahide. Floricultur─â dezvoltat─â. Sericicultur─â de veche tradi╚Ťie. Cre╚Öterea animalelor este mai pu╚Ťin extins─â (├«n 1994 erau 4,99 mil. capete bovine, 10,62 mil. capete porcine, 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an, locul 1 pe glob), produse acvatice (maricultur─â), balene v├ónate (locul 2 pe glob). Re╚Ťeaua de comunica╚Ťii este complex─â ╚Öi ├«n continu─â modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide ÔÇ×ShinkansenÔÇŁ, ce leag─â ├«ntregul arhipelag. C─âile ferate traverseaz─â numeroase poduri ╚Öi tunele, ├«ntre care se remarc─â Seikan (53,85 km, cel mai mare din lume), ce leag─â ins. Honsh┼ź de Hokkaid┼Ź. Porturile se num─âr─â printre cele mai mari de pe glob (K┼Źbe, Chiba, Nagoya, Yokohama, fiecare av├ónd peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). C─âi rutiere: 1,13 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comercial─â: 24,28 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (3,5 mil. loc.), cu numeroase obiective: marea metropol─â T┼Źky┼Ź (cea mai mare aglomera╚Ťie de pe glob), vulcanii Fuji Yama ╚Öi Asama Yama, sta╚Ťiunile de sporturi de iarn─â Kamizawa ╚Öi Sugadaira, Nikko, unul dintre cele mai frumoase ora╚Öe ale J., cu cascada Kegon, ┼îsaka ÔÇô supranumit─â ÔÇ×Vene╚Ťia J.ÔÇŁ, cu templele Temmangu (sec. 10) ╚Öi Shitennoji (sec. 6), iar, ├«n apropiere de ora╚Öul Takarazuka, vechile capitale Nara, cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) ╚Öi Ky┼Źt┼Ź, cu c. 2.000 de monumente de arhitectur─â (palatele Gosho ╚Öi Saiho, Pavilionul de aur/Kinkakuji, Pavilionul de argint/Ginkakuji, templul Nishi Honganji, castelul Nij┼Ź ╚Ö.a.). J. are 2.053 puncte cu instala╚Ťii de tratament balnear ╚Öi hoteluri, mai cunoscut fiind Beppu (ins. Ky┼źsh┼ź), cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comercial─â a lumii (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania, ├«n 1994), at├ót ca volum al exporturilor, c├ót ╚Öi al importurilor, ├«nregistr├ónd excedente anuale impresionante at├ót cu statele Americii de Nord ╚Öi Asiei, dar ╚Öi cu ╚Ť─ârile U.E. (20% din exporturile sale). Export: ma╚Öini, utilaje, autoturisme, nave, computere, produse electronice, echipamente industriale diverse (65%), produse siderurgice ╚Öi metalice (15%), textile, produse chimice, mat. de constr., produse alimentare. Import: combustibili ╚Öi materii prime (50%), min. de fier ╚Öi fier vechi, bumbac, cocs, gr├óu, lemn, orez, zah─âr ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. Pe terit J., locuit ├«nc─â din Paleoliticul inferior (ins. Honsh┼ź), cultura J┼Źmon (c. 5000-250 ├«. Hr.), continuat─â apoi de cultura Yayoi (250 ├«. Hr.-250 d. Hr.), ├«n timpul c─âreia s-a dezvoltat agricultura ╚Öi a fost introdus─â cultura orezului. Potrivit tradi╚Ťiei, Jimmu Tenno, descendent al zei╚Ťei soarelui, Amaterasu Omikami, este considerat fondatorul (660 ├«. Hr.) imperiului japonez. ├Än sec. 4-6, ca urmare a intensific─ârii rela╚Ťiilor cu China ╚Öi a ocup─ârii Coreii de Sud, ├«n J. au p─âtruns confucianismul ╚Öi budismul, intr├ónd ├«n conflict cu ╚Öintoismul, cultul popula╚Ťiei b─â╚Ötina╚Öe, budismul reu╚Öind, ├«n cele din urm─â, s─â se impun─â ca religie de stat (594). ├Än epoca Nara (710-794), J. a devenit o monarhie absolut─â, marcat─â ├«ns─â de o ├«ndelungat─â perioad─â de lupte interne pentru putere ├«ntre marile clanuri. ├Än aceste condi╚Ťii a avut loc mutarea re╚Öedin╚Ťei ├«mp─âratului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Ky┼Źto), ├«nt─ârirea autonomiei marilor feudali ╚Öi sl─âbirea treptat─â a autorit─â╚Ťii centrale. ├Äntre 858 ╚Öi 1192 puterea politic─â a fost uzurpat─â de clanul Fujiwara. ├Än 1192, Yoritomo din clanul Minamoto, concentreaz─â ├«ntreaga putere de stat ├«n m├óinile sale, pun├ónd bazele shogunatului (1192-1867), ├«mp─âratul av├ónd doar rolul de suveran nominal. Dup─â invaziile e╚Öuate ale mongolilor din 1274 ╚Öi 1281, criza politic─â intern─â s-a accentuat, fiind urmat─â de o lung─â perioad─â de bipolarism politic ╚Öi r─âzboaie civile ├«ntre nordul, cu capitala la Ky┼Źto, ╚Öi sudul, cu capitala la Y┼Źshino, ating├ónd acum maximul descentraliz─ârii politice ╚Öi f─âr├ómi╚Ť─ârii feudale. Primii europeni ajun╚Öi ├«n arh. japonez sunt comercian╚Ťii portughezi (1543), care aduc cu ei armele de foc, ╚Öi misionarii iezui╚Ťi (1549-1551 ÔÇô Francisco Xavier), care introduc cre╚Ötinismul ├«n J. Devenit shogun ├«n 1603, Ieyasu Tokugawa mut─â capitala la Edo (actualul T┼Źky┼Ź), restabile╚Öte unitatea imperiului ╚Öi impune, din 1639, o politic─â izola╚Ťionist─â. ├Än 1853, o escadr─â a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat ├«n raza portului Edo ├«n timp ce o escadr─â rus─â, comandat─â de amiralul E.V. Putiatin, a sta╚Ťionat ├«n fa╚Ťa portului Nagasaki, impun├ónd renun╚Ťarea la m─âsurile izola╚Ťioniste. ├Än urma tratatelor ├«ncheiate de J. cu Marile Puteri (1854 ╚Öi 1855), porturile nipone au fost deschise pentru comer╚Ťul cu str─âin─âtatea. ├Än urma revolu╚Ťiei din 1867-1868, are loc ├«nl─âturarea shogunatului, restabilirea puterii imperiale ╚Öi ├«ncepe epoca Meiji, caracterizat─â prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) ╚Öi introducerea unor institu╚Ťii moderne, dup─â model occidental, ├«n special german, care au asigurat dezvoltarea capitalist─â a ╚Ť─ârii, transform├ónd J. la ├«nceputul sec. 20 ├«n una din marile puteri militare ╚Öi economice ale lumii. ├Än 1889, potrivit Constitu╚Ťiei, J. este declarat─â monarhie constitu╚Ťional─â ereditar─â. Tendin╚Ťele expansioniste ale cercurilor politice conduc─âtoare pe continentul asiatic s-au materializat prin r─âzboiul ├«mpotriva Chinei (1894-1895), soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan), a ins. Penghu ╚Öi a r─âzboiului ruso-japonez (1904-1905), prin care J. ├«╚Öi instituie st─âp├ónirea asupra Manciuriei de Sud, a p─âr╚Ťii de S a ins. Sahalin ╚Öi instaurarea protectoratului asupra Coreei, pe care a anexat-o ├«n 1910. ├Än timpul primului r─âzboi mondial, J. se al─âtur─â Antantei, ob╚Ťin├ónd, prin Tratatul de la Versailles, concesiunile germane din China ╚Öi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. ├Än perioada 1918-1922, J. a efectuat o interven╚Ťie armat─â ├«n Extremul Orient Sovietic. Anii de r─âzboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei, ├«n special a industriei de r─âzboi ╚Öi a comer╚Ťului. ├Än 1926, Hirohito a devenit ├«mp─ârat. ├Än perioada 1931-1932, J. a cucerit ├«ntreaga Manciurie. Devenind, ├«n dec. 4, un stat autoritar, cu tendin╚Ťe militarist-na╚Ťionaliste, J. s-a apropiat treptat, dup─â ce a p─âr─âsit Societatea Na╚Ťiunilor (1933), de Germania ╚Öi Italia cu care a ├«ncheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936), la care, ├«n 1937, a aderat ╚Öi Italia, pun├óndu-se astfel bazele Axei Berlin-Roma-T┼Źky┼Ź ╚Öi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). ├Än 1938, au avut loc ac╚Ťiuni armate ale trupelor japoneze ├«n zona lacului Hasan (din U.R.S.S.), iar ├«n 1939, ├«n reg. Halh├«n-G├Âl (din Mongolia). ├Än apr. 1941, J. semneaz─â la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S., ceea ce i-a permis ca, la 7 dec. 1941, ├«n urma unui atac surpriz─â, ├«ndreptat ├«mpotriva bazei americane de la Pearl Harbour, s─â se al─âture puterilor Axei ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial. Datorit─â unei mobiliz─âri exemplare, a unei rapidit─â╚Ťi de ac╚Ťiune ╚Öi a unei eficien╚Ťe remarcabile, J. a ob╚Ťinut o serie de victorii ├«n dauna trupelor anglo-americane, cucerind ├«ntinse teritorii din Extremul Orient, sud-estul Asiei ╚Öi Oc. Pacific, instaur├ónd un regim de ocupa╚Ťie foarte dur. B─ât─âliile de la Midway (ian. 1942) ╚Öi Guadalcanal (febr. 1943), au reprezentat o cotitur─â ├«n desf─â╚Öurarea r─âzboiului, trupele anglo-americane prelu├ónd ini╚Ťiativa. Dup─â capitularea Germaniei (mai 1945), ├«n condi╚Ťiile ├«n care teatrul de r─âzboi s-a apropiat de terit. J., aceasta folosit ultimele resurse militare ╚Öi umane, inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune cap─ât r─âzboiului, S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra ora╚Öelor Hiroshima (6 aug.) ╚Öi Nagasaki (9 aug.), silind guvernul J. s─â semneze (2 sept. 1945) capitularea necondi╚Ťionat─â. La 8 aug. 1945, U.R.S.S. au declarat r─âzboi J., trupele sovietice ocup├ónd arh. Kurile ╚Öi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951, S.U.A. ╚Öi Marea Britanie au ├«ncheiat un tratat de pace separat cu Japonia, f─âr─â participarea U.R.S.S., precum ╚Öi un acord militar care legaliza, pe timp nedeterminat, sta╚Ťionarea trupelor americane pe terit. J. ├Än oct. 1956, s-a semnat declara╚Ťia comun─â sovieto-japonez─â, prin care ├«nceta starea de r─âzboi ├«ntre cele dou─â state ╚Öi erau restabilite rela╚Ťiile diplomatice. Pe baza tratatului ├«ncheiat cu S.U.A. (15 mai 1972), ├«n contextul r─âzboiului rece, ins. Okinawa a fost retrocedat─â J., dar americanii ╚Öi-au p─âstrat aici bazele militare. ├Än deceniul 6, economia japonez─â a cunoscut un puternic reviriment (ÔÇ×miracolul japonezÔÇŁ), caracterizat printr-o cre╚Ötere continu─â a PNB, ajung├ónd ├«n 1987, s─â ocupe locul al doilea ├«n lume (dup─â S.U.A.). Pe plan politic s-au afirmat noi partide, ├«n special Partidul Liberal Democrat, care a dominat timp ├«ndelungat via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii (1955-1993). ├Än ultimele decenii, situa╚Ťia politic─â din ╚Ťar─â s-a caracterizat prin instabilitate, corup╚Ťie ╚Öi scandaluri financiar-bancare (├«n 1998 a traversat cea mai critic─â perioad─â postbelic─â). ├Än 1989, ├«n urma mor╚Ťii lui Hirohito, tronul a revenit fiului s─âu, Akihito. Monarhie constitu╚Ťional─â, conform Constitu╚Ťiei din 3 mai 1947. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de un parlament bicameral ÔÇô Dieta ÔÇô format din Camera Consilierilor ╚Öi Camera Reprezentan╚Ťilor, iar cea executiv─â, de un guvern desemnat de Diet─â ╚Öi numit de ├«mp─ârat. 2. Marea Japoniei (Nihon-Kai), mare ├«n bazinul de V al Oc. Pacific, situat─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de E al Asiei, ins. Sahalin (├«n N), Hokkaid┼Ź ╚Öi Honsh┼ź (├«n E) ╚Öi arh. Tsushima (├«n S); 1.062 km2. Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 0-12┬░C (iarna) ╚Öi 17-26┬░C (vara). Salinitate: 27,5-34,8ÔÇ░. ├Än S comunic─â, prin str. Coreii, cu Marea Chinei de Est ╚Öi Marea Galben─â, ├«n N, prin str. T─âtar─â ╚Öi La P├ęrouse, cu M. Ohotsk, iar ├«n E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intens─â. Pr. porturi: Vladivostok, Nahodka (Rusia), Akita, Niigata. Kanazawa (Japonia), Wonsan, Hungnam, ChÔÇÖongjin (R.P.D. Coreean─â), Pusan, Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei, mare fos─â ├«n NV Oc. Pacific, ├«n E Arh. Japonez; lungime: 680 km; l─â╚Ťime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. Kuro-╚śivo.
KURILE 1. Arhipelag vulcanic, apar╚Ťin├ónd Federa╚Ťiei Ruse, format din 56 de insule, situat ├«n NV Oc. Pacific, ├«ntre pen. Kamceatka la N ╚Öi ins. Hokkaid┼Ź la S, desp─âr╚Ťind M. Ohotsk de Oc. Pacific. Lungime: c. 1.200 km; 15,6 mii km2. Ins. pr.: Paramu╚Öir, Iturup, Urup, Kuna╚Öir. Relief muntos, cu alt. max. de 2.339 m. Seismicitate accentuat─â. Numero╚Öi vulcani, dintre care c. 40 activi. Clim─â temperat-musonic─â mai rece, influen╚Ťat─â de curentul Kurilelor. V├ón─âtoare ╚Öi pescuit. Descoperite de navigatorul olandez Martin de Vries (1634), partea de N a arh. a fost ocupat─â de ru╚Öi ├«n sec. 18, dar, ├«n 1875, ├«ntregul arh. a revenit Japoniei, ├«n schimbul renun╚Ť─ârii acesteia la ins. Sahalin. ├Än timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial au fost ocupate de U.R.S.S. (1945), ocupa╚Ťie oficializat─â prin Conferin╚Ťa de la Ialta. Japonia nu a recunoscut hot─âr├órea Conferin╚Ťei ╚Öi nu a semnat un tratat de pace cu U.R.S.S., revendic├ónd suveranitatea asupra celor mai importante insule din S arh. 2. Groapa Kurilelor, mare fos─â ├«n Oc. Pacific, ├«n apropierea arh. cu acela╚Öi nume. Ad. max.: 10.542 m. La 15 iul. 1962, batiscaful francez ÔÇ×Archim├ĘdeÔÇŁ a atins ad├óncimea de 9.545 m. 3. Curentul Kurilelor, curent oceanic rece ├«n NV Oc. Pacific, care se deplaseaz─â de la N la S, de-a lungul ╚Ť─ârmurilor de E ale pen. Kamceatka, ins. Kurile ╚Öi ins. Hokkaid┼Ź, ├«naint├ónd p├ón─â la paralela de 40┬░ lat. N, unde se contope╚Öte cu apele Curentului Kuroshio. Temp. apei oscileaz─â ├«ntre 0┬░ ╚Öi 5┬░ ├«n febr. ╚Öi ├«ntre 8┬░ ╚Öi 16┬░ ├«n aug., iar viteza max. atinge 0,9 km/h. Partea de S a Curentului Kurilelor (├«n dreptul ins. Hokkaid┼Ź ╚Öi ├«n nordul ins. Honsh┼ź) poart─â numele Oiashio.
GROAPĂ subst. 1. Gropeiu și Gropieiu b.(17 B I 186, 237, II200; AO X1 30); 2. Gropeai (16 B I 133).
a cădea în groapă expr. (intl.) a fi arestat, a ajunge la închisoare.
a da în gropi expr. a fi foarte prost / imbecil.
a v├ór├« (pe cineva) ├«n boal─â / ├«n draci / ├«n groap─â / ├«n sperie╚Ťi expr. 1. a speria tare; a ├«ngrozi, a ├«nfrico╚Öa, a ├«nsp─âim├ónta. 2. a enerva, a ├«nfuria.
Groapa din ╚śtefan cel Mare expr. Stadionul Dinamo din Bucure╚Öti.
groapă, gropi s. f. (tox.) lingură folosită de consumatorii de opiu și heroină pentru încălzirea drogului inhalat sau injectat ulterior.
prost ca noaptea / de dă în gropi / făcut grămadă expr. (d. oameni) cretin, imbecil, tembel.

Groap─â dex online | sinonim

Groap─â definitie

Intrare: groap─â
groap─â 1 pl. -i substantiv feminin
groap─â 2 pl. -e substantiv feminin
Intrare: Groap─â
Groap─â