Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru gris

GRIS s. n. v. griș.
GRI╚ś s. n. Produs alimentar granular, ob╚Ťinut din boabe de gr├óu sau de alte cereale. [Var.: gris s. n.] ÔÇô Din germ. Griess.
GRIS s. n. v. griș.
GRI╚ś s. n. Produs alimentar ob╚Ťinut din boabe de gr├óu sau de alte cereale, m─âcinate mai mare. [Var.: gris s. n.] ÔÇô Din germ. Griess.
GRIS s. n. v. griș.
GR├ŹS─é s. f. v. gri╚Ö.
GRI╚ś s. n. Produs alimentar ob╚Ťinut din gr├«u ╚Öi din alte cereale, m─âcinate mai mare dec├«t pentru f─âin─â. Gri╚Ö cu lapte. G─âlu╚Öte de gri╚Ö. Budinc─â de gri╚Ö. ÔÇô Variante: gris s. n., (Mold.) gr├şs─â (HOGA╚ś, DR. II 40) s. f.
griș s. n.
griș s. n.
gri╚Ö s. n. ÔÇô Produs alimentar ob╚Ťinut din boabe de gr├«u m─âcinate. ÔÇô Var. gris─â. Germ. Gries (Borcea 191), cf. pol. gris, sb. kris.
GRI╚ś n. Produs alimentar ob╚Ťinut din boabe de gr├óu (sau alte cereale), m─âcinat ├«n form─â de granule mici. /<germ. Gries
gri╚Ö n. 1. f─âin─â din gr├óu m─âcinat gros; 2. sup─â f─âcut─â dintrÔÇÖ├«nsa. [Nem╚Ť. GRIES].
gr├şs─â (est) f., pl. e, ╚Öi gri╚Ö (vest) n., pl. ur─ş (pol. gris, gryz, s├«rb. kris, d. germ. griess. V. gresie). Orz or─ş gr├«┼ş pref─âcut ├«n granule mic─ş de un milimetru, or─ş ╚Öi ma─ş mic─ş, ╚Öi care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n buc─ât─ârie (la sup─â, budinc─ş ╚Ö. a.) V. crupe.
GRIS, Juan (pseud. lui Jos├ę Victoriano Gonz├íles) (1887-1927), pictor ╚Öi grafician spaniol. Stabilit la Paris (1906). Unul dintre promotorii cubismului, pe care l-a cultivat cu o extrem─â rigoare (seria de ÔÇ×PierrotsÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×ArlechiniÔÇŁ, ÔÇ×Chitar─â galben─âÔÇŁ). Colaje.

Gris dex online | sinonim

Gris definitie

Intrare: griș
griș substantiv neutru (numai) singular
gris substantiv neutru (numai) singular
gris─â substantiv feminin (numai) singular