Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru grinotat

GRINOT├ü, grinotez, vb. I. Tranz. A decupa o tabl─â cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). ÔÇô Din fr. grignoter.
GRINOT├ü, grinotez, vb. I. Tranz. A decupa o tabl─â cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). ÔÇô Din fr. grignoter.
grinotá vb., ind. prez. 3 sg. grinoteáză
grinot├ít adj. m., pl. grinot├í╚Ťi; f. sg. grinot├ít─â, pl. grinot├íte
GRINOTÁ vb. I. tr. (Tehn.) A decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. [< fr. grignoter].
GRINOTÁT s.n. (Tehn.) Grinotare. [< grinota].
GRINOTÁ vb. tr. a decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. (< fr. grignoter)
GRINOTÁT s. n. grinotare. (< grinota)

Grinotat dex online | sinonim

Grinotat definitie

Intrare: grinotat
grinotat adjectiv
Intrare: grinota
grinota verb grupa I conjugarea a II-a