grinotare definitie

2 intrări

6 definiții pentru grinotare

GRINOTÁ, grinotez, vb. I. Tranz. A decupa o tablă cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). – Din fr. grignoter.
GRINOTÁ, grinotez, vb. I. Tranz. A decupa o tablă cu poansonul de-a lungul unui contur (trasat). – Din fr. grignoter.
grinotá vb., ind. prez. 3 sg. grinoteáză
GRINOTÁ vb. I. tr. (Tehn.) A decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. [< fr. grignoter].
GRINOTÁRE s.f. (Tehn.) Acțiunea de a grinota și rezultatul ei; grinotat. [< grinota].
GRINOTÁ vb. tr. a decupa o tablă cu ajutorul unui poanson, cu care se dau găuri alăturate de-a lungul unui contur. (< fr. grignoter)

grinotare dex

Intrare: grinota
grinota verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: grinotare
grinotare