Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru grind─â

GR├ŹND─é, grinzi, s. f. Element de construc╚Ťie din lemn, o╚Ťel, beton armat etc., cu lungimea mare ├«n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezisten╚Ťei unei construc╚Ťii. ÔÇô Din sl. grenda.
ME╚śTERGR├ŹND─é, me╚Ötergrinzi, s. f. (Reg.) Grind─â principal─â, pe care se sprijin─â grinzile transversale, la casele ╚Ť─âr─âne╚Öti; faur-maur. ÔÇô Din magh. mestergerenda (dup─â grind─â).
GR├ŹND─é, grinzi, s. f. Element de construc╚Ťie din lemn, o╚Ťel, beton armat etc., cu lungimea mare ├«n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezisten╚Ťei unei construc╚Ťii. ÔÇô Din sl. grenda.
ME╚śTERGR├ŹND─é, me╚Ötergrinzi, s. f. (Reg.) Grind─â principal─â, pe care se sprijin─â grinzile transversale, la casele ╚Ť─âr─âne╚Öti; faur-maur. ÔÇô Din magh. mestergerenda (dup─â grind─â).
GR├ŹND─é, grinzi, s. f. 1. B├«rn─â groas─â de lemn. 2. Element de construc╚Ťie, format dintr-o grind─â (1), dintr-o pies─â sau dintr-un ansamblu de piese de lemn, de o╚Ťel sau de beton, constituind unul din elementele de rezisten╚Ť─â ale construc╚Ťiilor (cl─âdiri, poduri etc.). Lung ╚Öi de╚Öirat cum era, ajungea cu capul p├«n─â ├«n grinzile tavanului. REBREANU, R. I 199. ├Äncepe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de am├«nare, cela de t─âlpi, ista de grinzi. CREANG─é, P. 48. ├Än col╚Ťurile tavanului cu grinzi lungi ╚Öi mohorite, painjenii ├«╚Öi executau t─âcuta ╚Öi pacinica lor industrie. EMINESCU, N. 38. ÔŚŐ Expr. A cresta (sau a ├«ncresta, a ├«nsemna) ├«n grind─â = a nota, a ├«nsemna un lucru important pentru a nu-l uita. Azi am s─â-ncrestez ├«n grind─â ÔÇô Jos din cui acum, oglind─â! Mama-i dus─â-n sat! Cu dorul Azi e singur pui╚Öorul. CO╚śBUC, P. I 102.
ME╚śTER-GR├ŹND─é, me╚Öter-grinzi, s. f. (Regional) Grind─â principal─â, care sus╚Ťine tavanul ╚Öi acoperi╚Öul la casele ╚Ť─âr─âne╚Öti; faur-maur. ├«nfipt ├«n me╚Öter-grind─â, iat─â-l, R─âva╚Öul turmelor de oi. GOGA, P. 20.
gr├şnd─â s. f., g.-d. art. gr├şnzii; pl. grinzi
me╚Ötergr├şnd─â (reg.) s. f., g.-d. art. me╚Ötergr├şnzii; pl. me╚Ötergr├şnzi
gr├şnd─â s. f., g.-d. art. gr├şnzii; pl. grinzi
me╚Ötergr├şnd─â s. f., g.-d. art. me╚Ötergr├şnzii; pl. me╚Ötergr├şnzi
GR├ŹND─é s. (CONSTR.) b├órn─â, st├ólp, (├«nv. ╚Öi pop.) pociumb, (pop.) ╚Öarampoi, (prin Olt. ╚Öi Ban.) b─âlvan, (Transilv.) ╚Öaf, (Maram.) ╚Öaran╚Ť, (Transilv., Maram. ╚Öi Bucov.) ╚Öo╚Ö, (Maram., Transilv., Ban. ╚Öi Olt.) ╚Öteamp, (Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) ╚Ötenap. (O ~ din schel─âria unei case.)
ME╚śTERGR├ŹND─é s. (CONSTR.) faurmaur, (reg.) me╚Öter.
gr├şnd─â (-de), s. f. ÔÇô 1. B├«rn─â. ÔÇô 2. Raft, poli╚Ť─â. ÔÇô Mr. grend─â, megl. grind─â. Sl. gr─Öda (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 148; Cihac, II, 129; Iordan, Dift., 108; Conev 80; Byhan 313), cf. bg. gred├í, sb., cr. greda, lituan. grinda, mag. gerend(a), ngr. ╬│¤ü╬ş╬Ż¤ä╬▒. Este dublet al lui grind, s. n. (banc de nisip; dun─â; colin─â, d├«mb), din sl. gr─Öd┼ş, var. de la gr─Öda. Ambele cuvinte apar numai ├«n sl., cu sensul de ÔÇ×b├«rn─âÔÇŁ, dar trebuie s─â-l fi avut ╚Öi pe cel de ÔÇ×banc de nisipÔÇŁ, care s-a p─âstrat, pe l├«ng─â grind, sb. greda (Berneker 348; DAR; dup─â Skok 70, grind provine din sb. greda, al c─ârui fonetism nu pare posibil; pentru Diculescu 183, din germ. medie de sus grinte, cf. Scriban). Cf. ╚Öi gresie. Der. grindar, s. n. (grind─â principal─â); grind─ârie, s. f. (t├«mpl─ârie); grindi╚Ö, s. n. (osatur─â, schelet; schel─ârie; esplanad─â; ├«ngr─âm─âdire de nisip); dup─â Graur, BL, V, 83, trebuie distinse dou─â cuvinte diferite, unul der. de la grind ╚Öi altul de la grind─â. Aceast─â distinc╚Ťie pare inutil─â deoarece grind ╚Öi grind─â apar ╚Öi ca un cuv├«nt unic ├«n grind ÔÇ×axÔÇŁ ╚Öi ├«n grindei, s. n. (ansamblul grinzilor; inima c─âru╚Ťei; ax; arbore; esplanad─â; d├«mb), de la grind cu suf. -ei (dup─â Cihac, II, 129, din mag. gerendely; dup─â Cancel 17, din bg. grendel─ş; pentru DAR, dintr-un sl. gr─Öndel─ş). Grindel, s. m. (pe╚Öti╚Öor, Cobitus barbulata) pare un sing. reconstituit pe baza pl. grindei (DAR; dup─â Lacea, Dacor., III, 752, din s─âs. Grendel). ÔÇô Din rom. trebuie s─â provin─â formele sl., care reprezint─â etimonul nazalizat, cum s├«nt bg. gri(e)nda (Capidan, Raporturile, 222) ╚Öi rut. grynda (Candrea, Elemente, 402).
GR├ŹND─é ~zi f. Element de construc╚Ťie (din lemn, beton armat, o╚Ťel), av├ónd lungimea mai mare ├«n raport cu celelalte dimensiuni, care, pus la o construc╚Ťie, serve╚Öte drept pies─â de rezisten╚Ť─â. * A ├«nsemna (sau a ├«ncresta) ├«n ~ (ceva) a ├«nsemna pentru a nu uita ceva (important). [G.-D. grinzii] /<sl. grenda
grind─â f. 1. lemnul lung ╚Öi gros ce serv─â la construc╚Ťiune; 2. puntea teascului. [Slav. GR╚ćDA].
gr├şnd─â f., pl. z─ş (vsl. gr─Ľda, bg. greda ╚Öi [dup─â rom.] grinda; ung. gerenda, ngr. grend─ş├í, scris grent─ş├í). B├«rn─â r─âtund─â (ca trunch─şurile de brad, din care se fac plutele). ÔÇô P. pl., cp. cu oglind─â.
GRIND─é s. (CONSTR.) b├«rn─â, st├«lp, (├«nv. ╚Öi pop.) pociumb, (pop.) ╚Öarampoi, (prin Olt. ╚Öi Ban.) b─âlvan, (Transilv.) ╚Öaf, (Maram.) ╚Öaran╚Ť, (Transilv., Maram. ╚Öi Bucov.) ╚Öo╚Ö, (Maram., Transilv., Ban. ╚Öi Olt.) ╚Öteamp, (Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) ╚Ötenap. (O ~ din schel─âria unei case.)
ME╚śTERGRIND─é s. (TEHN.) faurmaur, (reg.) me╚Öter.
GRIND─é subst. Grinde╚Ö scris ╚Öi Grende╚Ö: (16 B V 38). Grindu, Iacov (╚śchei IV).

Grind─â dex online | sinonim

Grind─â definitie

Intrare: grind─â
grind─â 2 pl. -e substantiv feminin
grind─â 1 pl. -i substantiv feminin
Intrare: Grind─â
Grind─â
Intrare: meștergrindă
meșter-grindă substantiv feminin
meștergrindă substantiv feminin