Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru grimeură

GRIMÉR, -Ă s. m. și f. v. grimeur.
GRIMEUR, -Ă, grimeuri, -e, s. m. și f. Specialist care se ocupă cu grimarea actorilor; machior. [Pr.: grimö́r. – Var.: grimér, -ă s. m. și f.] – Din fr. grimeur.
GRIMÉR, -Ă s. m. și f. V. grimeur.
GRIMEUR, -Ă, grimeuri, -e, s. m. și f. Specialist care se ocupă cu grimarea artiștilor; machior. [Pr.: grimö́r. – Var.: grimér, -ă s. m. și f.] – Din fr. grimeur.
grimeură [pron. grimö́ră] (-meu-) s. f., g.-d. art. grimeurei; pl. grimeure
griméră s. f., pl. grimére
GRIMÉR s. machior. (~ la un teatru.)
GRIMEUR, -Ă [-MÖR] s. m. f. specialist în machiaj; machior. (< fr. grimeur)
GRIMÉR ~ă (~i, ~e) m. și f. Lucrător specializat în arta grimării. /a grima + suf. ~ar
GRIMER s. machior. (~ la un teatru.)

Grimeură dex online | sinonim

Grimeură definitie

Intrare: grimeură
grimeură substantiv feminin admite vocativul
  • silabisire: gri-meu-ră
  • pronunție: grim'öră
grimeră substantiv feminin admite vocativul
  • pronunție: grim'öră