GRÍJNIC, -Ă, grijnici, -ce, adj. (Înv.) Grijuliu. – Grijă + suf. -nic.

GRÍJNIC, -Ă, grijnici, -ce, adj. (Înv.) Grijuliu. – Grijă + suf. -nic.

GRÍJNIC, -Ă, grijnici, -e, adj. (Învechit) Grijuliu (1). Grijnica mamă pregătea rufele băieților. VLAHUȚĂ, la TDRG.

gríjnic (înv.) adj. m., pl. gríjnici; f. gríjnică, pl. gríjnice

gríjnic adj. m., pl. gríjnici; f. sg. gríjnică, pl. gríjnice

GRÍJNIC adj. v. atent, circumspect, grijuliu, precaut, prevăzător, prudent, vigilent.

grijulív, -ă și -líŭ, -íe adj. (bg. grižliv). Care are grijă de ceva, care îngrijește bine. – Maĭ rar grijîliv (Con. 279) și grijiliv. Vechĭ grijliv (Cant.) și grijnic (bg. grižniĭ și grižen, grižna). V. îngrijat.

grijnic adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. GRIJULIU. PRECAUT. PREVĂZĂTOR. PRUDENT. VIGILENT.