Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru grij─â

GR├ŹJ─é, griji, s. f. 1. Team─â sau nelini╚Öte pricinuit─â de o eventual─â primejdie sau ├«nt├ómplare nepl─âcut─â; ├«ngrijorare. ÔŚŐ Expr. A intra la griji = a ├«ncepe s─â fie ├«ngrijorat. ÔÖŽ Cauza ├«ngrijor─ârii cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, aten╚Ťie acordat─â unei fiin╚Ťe, unei probleme etc. ÔŚŐ Loc. vb. A (nu) avea grij─â (de cineva sau de ceva) = a (nu) se ├«ngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) p─âzi (pe cineva sau ceva). ÔŚŐ Expr. A avea grij─â (s─â...) = a b─âga de seam─â, a fi atent (s─â...). A da (sau a l─âsa) ├«n grija (cuiva) = a da (sau a l─âsa) ├«n directa supraveghere (a cuiva); a ├«ncredin╚Ťa. ÔÇô Din bg. gri┼ża.
GR├ŹJ─é, griji, s. f. 1. Team─â sau nelini╚Öte sim╚Ťite de cineva la g├óndul unei eventuale primejdii sau ├«nt├ómpl─âri nepl─âcute pe care le-ar putea ├«ndura; ├«ngrijorare. ÔŚŐ Expr. A intra la griji = a ├«ncepe s─â fie ├«ngrijorat. ÔÖŽ Cauza ├«ngrijor─ârii cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, aten╚Ťie acordat─â unei fiin╚Ťe, unei probleme etc. ÔŚŐ Loc. vb. A (nu) avea grij─â (de cineva sau de ceva) = a (nu) se ├«ngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) p─âzi (pe cineva sau ceva). ÔŚŐ Expr. A avea grij─â (s─â...) = a b─âga de seam─â, a fi atent (s─â...). A da (sau a l─âsa) ├«n grija (cuiva) = a da (sau a l─âsa) ├«n directa supraveghere (a cuiva); a ├«ncredin╚Ťa. ÔÇô Din bg. gri┼ża.
GR├ŹJ─é, griji, s. f. 1. Nelini╚Öte, team─â pricinuit─â de g├«ndul unei eventuale primejdii sau ├«nt├«mpl─âri nepl─âcute; ├«ngrijorare. Pl─âcut, pl─âcut e ceasul de griji ne-ntunecat, ╚śi dulce este via╚Ťa ce curge lin. ALECSANDRI, P. I 132. N-aibi nici o grij─â! ├«mi r─âspunse. NEGRUZZI, S. I 39. Marcu bea ╚Öi nu prea bea, C─âci amar grija-l rodea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 489. ÔŚŐ (Adesea construit cu verbul ┬źa avea┬╗, urmat de determin─âri ├«n genitiv, indic├«nd cauza ├«ngrijor─ârii cuiva) Vom fi la ad─âpost de grijile vie╚Ťii de toate zilele. REBREANU, I 87. Tot al─âturi c─âl─âresc, Nu au grija nim─ânuia, ╚śi de dragi unul altuia Ei din ochi se pr─âp─âdesc. EMINESCU, O. I 104. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. F─âr─â grij─â (de ceva sau de cineva) = f─âr─â team─â, f─âr─â s─â-i pese (de ceva sau de cineva). Gardurile c─âdeau, f─âr─â proptele, ╚Öi vechilii ╚Öi v─âtavii tr─âiau ca ni╚Öte ho╚Ťomani, de capul lor, f─âr─â mil─â, f─âr─â grij─â. SADOVEANU, O. VII 272. De-acum, jup├«ne╚Öic─â, dormi f─âr─â grij─â; c─â ├«ndat─â se face ziu─â. CREANG─é, P. 132. ÔŚŐ Expr. A intra la (sau ├«n) grij─â = a ├«ncepe s─â fie ├«ngrijorat. Fata intr─â la grij─â c─â a s─â fie biruit─â. ISPIRESCU, L. 45. Ceilal╚Ťi... intr├«nd in grij─â mare, ╚Öi-au ridicat glasurile lor ├«mpotriva apuc─âturii cu Ro╚Öu-mp─ârat. CARAGIALE, O. III 93. ÔÖŽ Cauza ├«ngrijor─ârii cuiva. Iaca ╚Öi codrul Grum─âze╚Ötilor, grija negustorilor ╚Öi spaima ciocoilor. CREANG─é, P. 119. 2. Interes viu pentru cineva sau ceva, aten╚Ťie deosebit─â fa╚Ť─â de cineva sau ceva, preocupare de cineva sau ceva; solicitudine. Marea grij─â fa╚Ť─â de om, specific─â regimului socialist, este oglindit─â in proiectul noii Constitu╚Ťii prin garantarea dreptului la odihn─â, prin garantarea dreptului de a se bucura de asigurarea material─â la b─âtr├«ne╚Ťe, ├«n caz de boal─â sau incapacitate de munc─â. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 7, 66. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ├«n genitiv, indic├«nd obiectul interesului cuiva) Nu m─â face s─â te-a╚Ötept prea mult: mai am ╚Öi alte treburi, nu numa grija dumitale. CARAGIALE, P. 91. Grija noastr─â n-aib-o nime, Cui, ce-i pas─â c─â-mi e╚Öti drag? EMINESCU, O. I 55. ÔŚŐ Loc. adv. Cu (mare) grij─â = cu mare b─âgare de seam─â, cu mult─â aten╚Ťie, cu pruden╚Ť─â. Cosi╚Ťele negre cu grij─â le-a prins Sub basc─â, ╚Ötrengara de fat─â. FRUNZ─é, S. 18. ÔŚŐ Expr. A purta grij─â de (cineva sau ceva) sau a-i purta (cuiva) de grij─â, (rar) a purta de grij─â despre (ceva) sau a purta grija (cuiva) = a ├«ngriji (pe cineva sau de ceva). I-am ├«nv─â╚Ťat... s─â fac─â altoi, s─â poarte grij─â de stupi. SLAVICI, la TDRG. La ce de-acu-nainte tu grija mea s-o por╚Ťi? EMINESCU, O. I 127. Cine-╚Ťi poart─â de grij─â acolo, cine-╚Ťi face pr├«nzul? GHICA, S. 249. Trebuie s─â m─â duc ├«ndat─â acas─â pentru ca s─â port de grij─â despre cele trebuincioase pentru bal. ALECSANDRI, T. I 131. Purtare de grij─â = preocupare, ├«ngrijire de cineva sau de ceva. LasÔÇÖ c─â am eu purtare de grij─â pentru d├«nsul. CREANG─é, la TDRG. A avea grij─â (de cineva sau ceva) = a) a ├«ngriji (de cineva sau de ceva). S─â aib─â grij─â de cas─â, iar dac─â iese, s─â ├«ncuie bine. REBREANU, R. I 243. Toate soacrele veneau, La nurori pr├«nz aduceau; Soacra mea, muiere rea, De mine grij─â n-avea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 170; b) a supraveghea, a p─âzi (pe cineva sau ceva). Du-te ╚Öi le ad─â ÔÇô zice avocatul ÔÇô ├«╚Ťi vom avea noi grij─â de co╚Öarc─â p├«n─â vii cu ele. RETEGANUL, P. I 86. A nu avea grij─â (de cineva sau ceva) = a) a nu-i p─âsa, a nu se sinchisi (de cineva sau ceva). Ei pr├«nzea ╚Öi veselea, De nime grij─â n-avea. ALECSANDRI, P. P. 98; b) (mai ales la imperativ) a nu avea team─â, a nu fi ├«ngrijorat. Ai s─â te ├«nzdr─âvene╚Öti, n-ai grij─â. SADOVEANU, O. I 343. A avea grij─â (s─â...) = (mai ales la imperativ) a b─âga de seam─â, a lua seama, a fi atent. Ai grij─â, mam─â, s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple ceva. SAHIA, N. 118. H├«rca... avea grij─â s─â n-o aud─â, din odaia de al─âturea, un credincios al ├«mp─âratului. CREANG─é, P. 97. Ad─â luntrea ╚Öi m─â treci... Aibi grij─â s─â nu m─â-neci. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 139. A da (sau a l─âsa) ├«n grija cuiva (ceva sau pe cineva) = a ├«ncredin╚Ťa (ceva sau pe cineva) cuiva, a da sau a l─âsa (ceva sau pe cineva) cuiva ├«n seam─â. Nu-mi vine s─â-i las ├«n grij─â agoniseala mea. SADOVEANU, O. VII 269. Las totul ├«n grija oamenilor, ╚Öi, ca un bolnav, ├«mi lipesc palmele de mu╚Öchii durero╚Öi. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. A da (cuiva) de (sau ├«n) grij─â ca s─â... = a recomanda, a atrage aten╚Ťia. Se culc─â, spuind nurorilor s─â fie harnice ╚Öi d├«ndu-le de grij─â ca nu cumva s─â adoarm─â. CREANG─é, P. 7. Tata mi-a dat ├«n grij─â... ca s─â m─â feresc de omul ro╚Öu. id. ib. 202. A duce grija v. duce.
gr├şj─â s. f., art. gr├şja, g.-d. art. gr├şjii; pl. griji
gr├şj─â s. f., art. gr├şja, g.-d. art. gr├şjii; pl. griji
GR├ŹJ─é s. 1. v. ├«ngrijorare. 2. v. pruden╚Ť─â. 3. aten╚Ťie, vigilen╚Ť─â. (Manifest─â mult─â ~.) 4. aten╚Ťie, interes, preocupare, sinchiseal─â, sinchisire, sinchisit, (pop.) p─âsare, (├«nv., ├«n Ban. ╚Öi Transilv.) c├ó╚Ötig─â. (F─âr─â nici o ~ pentru...) 5. v. migal─â. 6. v. protec╚Ťie. 7. paz─â, seam─â, (fig.) m├ón─â. (I l-a dat ├«n ~.)
Grij─â Ôëá nep─âsare, neglijen╚Ť─â
gr├şje (-ji), s. f. ÔÇô 1. ├Ängrijorare, nelini╚Öte. ÔÇô 2. Veghe, paz─â. ÔÇô 3. Aten╚Ťie, migal─â, str─âdanie. ÔÇô 4. (├Änv.) Slujb─â de ├«nmorm├«ntare. ÔÇô Var. grij─â. Sl. (bg.) gri┼ża (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 147; Cihac, II, 128; DAR). ÔÇô Der. negrije, s. f. (├«nv., neglijen╚Ť─â, neaten╚Ťie); grijanie, s. f. (cuminec─âtur─â, ├«mp─ârt─â╚Öanie), cu suf. -anie; griji, vb. (├«nv., a se nelini╚Öti; Trans., a avea grij─â, a fi cu b─âgare de seam─â; refl., a se nelini╚Öti, a se ├«ngrijora; a supraveghea, a avea grij─â de; a face ordine, a aranja; a se cumineca; ├«nv., a se ╚Ťine slujba de ├«nmorm├«ntare), cf. bg. gri┼ża se, sb. bri┼żiti se ÔÇ×a se ├«ngrijoraÔÇŁ; grijin╚Ť─â, s. f. (├«nv., grij─â); grijitor, adj. (grijuliu); negriji, vb. (├«nv., a ├«ngriji), form─â artificial─â din sec. XIX, paralel─â cu neglija, din fr. n├ęgliger; negrijit, adj. (ne├«ngrijit; ne├«mp─ârt─â╚Öit); negrijitor, adj. (neglijent); grijuliu (var. grij(u)liv,), adj. (care are grij─â, atent), din bg. gri┼żliv, sb. bri┼żliv (pentru schimbarea termina╚Ťiei, cf. be╚Ťiu ÔÇ║ be╚Ťiv, sglobiv ÔÇ║ sglobiu, etc.); ├«ngriji, vb. (a avea grij─â de, a supraveghea; a asista; a avea grij─â de s─ân─âtatea cuiva; refl., a se nelini╚Öti, a se ├«ngrijora; refl., a-╚Öi c─âuta de s─ân─âtate; a se ocupa de, a faceceea ce trebuie); ├«ngrijora, vb. (a preocupa, a nelini╚Öti), probabil ├«n loc de *├«ngrijura, plec├«nd de la un pl. fictiv *grijuri, cf. ├«nf─â╚Öura; ├«ngrijor─âtor, adj. (nelini╚Ötitor); ├«ngrijitor, adj. (grijuliu; s. m., paznic); ├«ngrijitoare, s. f. (femeie care ├«ngrije╚Öte pe cineva); ne├«ngrijit, adj. (neglijent).
GR├ŹJ─é ~i f. 1) G├ónd ce provoac─â nelini╚Öte, cauzat de o eventual─â nepl─âcere sau primejdie. 2) Atitudine binevoitoare, plin─â de aten╚Ťie ╚Öi de interes fa╚Ť─â de cineva sau de ceva; preocupare pentru cineva sau ceva. ~a fa╚Ť─â de genera╚Ťia ├«n cre╚Ötere. ÔŚŐ A avea ~ s─â..., a fi atent s─â..., a b─âga ├«n seam─â s─â... A purta ~a cuiva, a purta ~ de cineva (sau de ceva), a purta cuiva de ~ a se preocupa de cineva (sau de ceva). A da (sau a l─âsa) ├«n ~a cuiva (pe cineva sau ceva) a da ├«ns─ârcinare cuiva s─â supravegheze ceva sau pe cineva. [G.-D. grijii] /<bulg. gri┼ża
grij─â f. 1. p─âs amestecat cu nelini╚Öte: tr─âie╚Öte f─âr─â grij─â; 2. team─â: s─â nÔÇÖaibi grij─â; a intra la grij─â, a se teme: fata intr─â la grij─â, c─â o s─â fie biruit─â ISP.; 3. ocupa╚Ťiune: grijile casei; 4. ├«ngrijire: ├«i poart─â de grij─â; 5. pl. pomelnice f─âcute mortului: s─â se fac─â grijile ╚Öi rug─âciunile. [Slav. GRYJA].
gr├şj─â (est) ╚Öi grije (vest) f., pl. ─ş (vsl. gry┼ża, grij─â, ├«ntristare, grysti-gryzon, gryzat─ş, a mu╚Öca, a r─âni; bg. s├«rb. rut. gri┼ża, grij─â. V. ogrinj─ş). ├Ängrijorare, fric─â s─â nu se ├«nt├«mple ceva r─â┼ş: a avea (a-╚Ť─ş fi) grij─â de soarta cu─şva. Aten╚Ťiune, precau╚Ťiune: cu aceast─â ma╚Öin─â trebu─şe s─â umbli cu grij─â. Solicitudine, ├«ngrijire: p─ârin╚Ťi─ş a┼ş grij─â de copi─ş. Pomenire de sufletu unu─ş mort (Vech─ş). Grijile case─ş, trebile (ocupa╚Ťiunile) case─ş. A purta grij─â (sa┼ş de grij─â) unu─ş lucru, a avea grij─â de ceva, a ├«ngriji un lucru. A avea, a purta grij─â de, 1. a ├«ngriji, 2. a fi ├«ngrijorat de. A intra ├«n (sa┼ş la) grij─â, a ├«ncepe s─â fi─ş ├«ngrijorat. F─âr─â grij─â, f─âr─â s─â-╚Ť─ş pese.
GRIJ─é s. 1. fr─âm├«ntare, ├«ngrijorare, nelini╚Öte, temere, (livr.) anxietate, impacien╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi pop.) p─âs, (├«nv.) ├«ngrijire. (Are o ~ nejustificat─â.) 2. aten╚Ťie, circumspec╚Ťie, precau╚Ťie, prevedere, pruden╚Ť─â, b─âgare de seam─â, luare-aminte, (pop.) fereal─â, paz─â, priveghere, (├«nv.) socotin╚Ť─â, veghere. (S─â proceda╚Ťi cu mult─â ~.) 3. aten╚Ťie, vigilen╚Ť─â. (Manifest─â mult─â ~.) 4. aten╚Ťie, interes, preocupare, sinchiseal─â, sinchisire, sinchisit, (pop.) p─âsare, (├«nv., ├«n Ban. ╚Öi Transilv.) c├«╚Ötig─â. (F─âr─â nici o ~ pentru...) 5. aten╚Ťie, meticulozitate, migal─â, mig─âleal─â, minu╚Ťiozitate, scrupulozitate, (livr.) minu╚Ťie, (pop.) piguleal─â, scump─âtate, (reg.) migoro╚Öeal├ó, milco╚Öeal─â. (Un lucru f─âcut cu mult─â ~.) 6. ocrotire, protec╚Ťie, (fig.) arip─â, pav─âz─â, scut. (Se afl─â sub ~ lor.) 7. paz─â, seam─â, (fig.) m├«n─â. (I l-a dat ├«n ~.)
ATRA CURA (lat.) grija neagr─â ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 1, 40: ÔÇ×Post equitem sedet atra curaÔÇŁ (ÔÇ×├Än spatele c─âl─âre╚Ťului st─â grija neagr─âÔÇŁ). Pe drumul vie╚Ťii, moartea ├«l ├«nso╚Ťe╚Öte permanent pe om. V. ╚Öi Il vivere ├Ę un correre alla morte.
CRESCENTEM SEQUITUR CURA PECUNIAM (lat.) cre╚Öterea avu╚Ťiei aduce dup─â sine grija ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 16, 17.
GRIJ─é subst. 1. Grija b. (B─âl II). 2. Compus: Haragrij (Sur XXII) ÔÇ×f─âr─â grij─âÔÇŁ. 3. Grijulivi s.
a-╚Öi ├«neca amarul / grijile / necazurile ├«n b─âutur─â expr. a se apuca de b─âut (din cauza unei decep╚Ťii, a unor sup─âr─âri etc.).
a-și lua de-o grijă expr. a rezolva o problemă presantă

Grij─â dex online | sinonim

Grij─â definitie

Intrare: grij─â
grij─â substantiv feminin
grije substantiv feminin
Intrare: Grij─â
Grij─â