grif definitie

6 definiții pentru grif

-GRÍF elem. „enigmă”. (< fr. -griphe, cf. gr. griphos)
grif (-fi), s. m. – Măsură veche, valorînd 1/16 dintr-un cot, adică 41,5 mm. în Munt. și 40 mm. în Mold.Var. gref. Săs. Griff (Lacea, Dacor., III, 751). După DAR, din bg. greh. Cf. rif.
1) greŭ, V. grif 1.
1) grif m. (germ. griff, șchĭoapă, V. rif). Jumătate de rup, 1ǀ16 din cot. – Și gref (ca bg. greh) și greŭ.
2) grif n., pl. urĭ (venit, probabil, pin Rușĭ orĭ Polonĭ d. germ. griff, mîner, toartă, d. greifen, a apuca. V. grăbesc). Nord. Coada șeleĭ, oblîncu, locu de unde legĭ mantaŭa ș. a. V. cĭochină.
-GRIF „enigmă”. ◊ gr. griphos „ghicitoare, enigmă” > fr. -griphe, germ. -griph, engl. id. > rom. -grif.

grif dex

Intrare: grif (subst.)
grif subst.
grif subst.
Intrare: grif (suf.)
grif suf.