Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru grenad─â

gârnată sf vz grenadă
GRANÁTĂ s. f. v. grenadă.
GREN├üD─é, grenade, s. f. 1. Proiectil u╚Öor, alc─âtuit dintr-un corp metalic alungit, o ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â ╚Öi un focos, care se arunc─â cu m├óna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect de forma unei grenade (1), folosit la probele atletice de arunc─âri; p. ext. prob─â atletic─â practicat─â cu acest obiect. [Var.: (pop.) gran├ít─â s. f.] ÔÇô Din fr. grenade. Cf. it. granata, germ. Granate.
GRANÁTĂ s. f. V. grenadă.
GREN├üD─é, grenade, s. f. 1. Proiectil u╚Öor, alc─âtuit dintr-un corp metalic alungit, o ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â ╚Öi un focos, care se arunc─â cu m├óna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect de forma unei grenade (1), folosit la probele atletice de arunc─âri; p. ext. prob─â atletic─â practicat─â cu acest obiect. [Var.: (pop.) gran├ít─â s. f.] ÔÇô Din fr. grenade. Cf. it. granata, germ. Granate.
GRANÁTĂ1 s. f. v. grenadă.
GREN├üD─é, grenade, s. f. 1. (Uneori determinat prin ┬źde m├«n─â┬╗) Proiectil cu ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â, care se arunc─â cu m├«na sau cu un aparat special. (Fig.) Mi-au fost cuvintele grenad─â Ce-a izbutit ├«n cuib du╚Öman s─â cad─â. BENIUC, S. 64. 2. (Sport) Proiectil de form─â cilindric─â, prev─âzut cu m├«ner, folosit ├«n atletism pentru aruncarea la distan╚Ť─â sau la ╚Ťint─â. A╚Öeza╚Ťi pe o banc─â ├«n partea dreapt─â a stadionului, finali╚Ötii la proba de aruncare a grenadei ├«╚Öi a╚Öteapt─â r├«ndul la ├«ntrecere. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2753. ÔÇô Variant─â: gran├ít─â (CAMILAR, TEM. 290, B─éLCESCU, O. II 130) s. f.
GRANÁTĂ1 s. f. v. grenadă.
grenádă s. f., g.-d. art. grenádei; pl. grenáde
grenad├í vb., ind. prez. 1 sg. grenad├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. grenade├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. grenad├ęze
grenádă s. f., g.-d. art. grenádei; pl. grenáde
GRANÁTĂ2 s.f. v. grenadă.
GREN├üD─é s.f. 1. Proiectil exploziv care se arunc─â cu m├óna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect cilindric (cu m├óner), imit├ónd grenada (1), folosit ├«n atletica u╚Öoar─â la probele de aruncare. [Var. granat─â, grenat─â s.f. / < fr. grenade, cf. lat. grenatus ÔÇô umplut cu material granulos].
GRENÁTĂ s.f. v. grenadă.
GRENÁDĂ s. f. 1. proiectil exploziv care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2. obiect cilindric (cu mâner), imitând grenada (1), folosită în atletica ușoară la probele de aruncare. (< fr. grenade)
gran├ít─â (gran├íte), s. f. ÔÇô 1. Rodie. ÔÇô 2. Silicat natural de calciu. ÔÇô 3. Proiectil u╚Öor. ÔÇô Var. (├«nv.) granat, grenat, gr─ânat. Lat. (malum) granatum (sec. XVIII). Este dublet de la grenad─â, s. f. (proiectil u╚Öor), din fr. grenade. ÔÇô Der. granatar, s. m. (├«nv., grenadier); grenadir, s. m. (├«nv., grenader), din germ. Grenadier; grenadier, s. m. din fr. grenadier.
GRENÁDĂ ~e f. 1) Proiectil cu încărcătură explozivă, care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2) sport Obiect asemănător cu un astfel de proiectil, folosit în probele atletice de aruncări. 3) Sport practicat cu acest obiect. /<fr. grenade
granat─â f. glon╚Ť plin de praf ce sÔÇÖasv├órle cu m├óna ├«n mijlocul du╚Ömanului: arunc├ónd ├«n cre╚Ötini granate ╚Öi pietre B─éLC. [Nem╚Ť. GRANATE, obuz].
*gran├ít─â f., pl. e (it. granata, d. grano, gr─âunte; fr. grenade). Rodie. Mic─â bomb─â exploziv─â care se arunc─â ├«n du╚Öman─ş (deja la N. Cost. 2, 107). Ornament care reprezent─â o granat─â explod├«nd ╚Öi care se poart─â pe uniformele militare. ÔÇô ╚śi grenad─â (barb. fr.). V. cumbara.
gren├íd─â, grenadier sa┼ş -dir, V. granat-.
*gren├ít─â f., pl. e. Form─â gre╚Öit─â (nic─ş it., nic─ş fr.) ├«ld. granat─â.
pieptănat cu grenada expr. (adol., glum.) cu părul vâlvoi, ciufulit.

Grenad─â dex online | sinonim

Grenad─â definitie

Intrare: grenad─â
grenad─â substantiv feminin
granat─â substantiv feminin
grenat─â substantiv feminin
gârnată
Intrare: grenada
grenada verb grupa I conjugarea a II-a