Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru gregorian─â

GREGORI├üN, -─é gregorieni, -e, adj. (├Än sintagmele) Calendar gregorian = calendar ├«ntocmit la sf├ór╚Öitul sec. XVI din ordinul papei Grigore al XIII-lea ╚Öi adoptat ├«n prezent de toate ╚Ť─ârile Europei. C├ónt gregorian = c├ónt liturgic ├«n Biserica romano-catolic─â codificat de papa Grigore I cel Mare. [Pr.: -ri-an] ÔÇô Din fr. gr├ęgorien.
GREGORIÁN,-Ă, gregorieni,-e, adj. (Mai ales în expr.) Calendar gregorian = calendar făcut în 1582 din ordinul papii Grigore al XIII-lea și adoptat cu timpul de toate popoarele din Europa (în secolul nostru este cu 13 zile înaintea calendarului iulian). V. calendar.
gregori├ín (-ri-an) adj. m.; f. gregori├ín─â, pl. gregori├ęne (-ri-e)
gregori├ín adj. n. (sil. -ri-an), f. gregori├ín─â; pl. n. ╚Öi f. gregori├ęne (sil. -ri-e-)
*gregori├ín, -─â adj. (lat. gregorianus, d. Gregorius, Grigore). Se zice despre c├«ntarea bisericeasc─â catolic─â ordonat─â de papa Grigore I ╚Öi despre calendaru reformat de Grigore III, care e al catolicilor ╚Öi protestan╚Ťilor, spre deosebire cel ─şulian, care e al ortodoc╚Öilor (Rom├óni─ş a┼ş admis stilu calendarulu─ş gregorian ├«n 1919). Se zice ╚Öi despre un institut de orfan─ş fundat la ─Ča╚Öi de Grigore Ghica la 1856. ÔÇô ╚śi grigorian (dup─â Grigore).
gregorian─â, muzic─â ~ Termenul define╚Öte ├«ntregul repertoriu al c├óntului oficial al bisericii latine, c├ónd a ├«nceput s─â se organizeze ╚Öi cristalizeze ├«ncep├ónd cu sec. 6-7, dezvolt├óndu-se ╚Öi ├«mbog─â╚Ťindu-se p├ón─â ├«n sec. 11; s-a p─âstrat cu unele ne├«nsemnate ╚Öi sporadice transform─âri, p├ón─â ├«n practica de cult actual─â. G. a influen╚Ťat ╚Öi a fost la r├óndul ei influen╚Ťat─â de dezvoltarea muzicii culte vest-europene. Denumirea provine de la numele Papei Grigore I, zis ÔÇ×cel MareÔÇŁ (m. 604), care, ├«n timpul pontificatului s─âu, cunosc├ónd neajunsurile organiz─ârii muzicii ├«n bis., a procedat, conform tradi╚Ťiei, la reorganizarea ╚Öi unificarea c├ónt─ârilor bis. (dispersate ├«n mai multe dialecte, ├«n func╚Ťie de unele condi╚Ťii regionale: c├ónt ambrosian sau milanez, galican, mozarb) obligatorii ├«n oficierea zilnic─â a cultului pe parcursul ├«ntregului an. Este ╚Ötiut c─â modelul reformei g. l-a constituit muzica bizantin─â*, Gradualul (2) ╚Öi antifonarul*, stabilite ├«n sec. 6-7, s-au ├«mbog─â╚Ťit pe parcursul timpului cu noi c├óntece, care apar╚Ťineau unor noi s─ârb─âtori religioase ap─ârute ulterior [ex. secven╚Ťele (I, 1)]. C├ónt─ârile cara apar ╚Öi azi ├«n slujba bis. lat. (proprium missae, slujba mor╚Ťilor ÔÇô v. recviem (1), ordinarium missae ÔÇô v. mis─â, imnurile vecerniilor* etc.) apar╚Ťin fondului vechi al g. Alleluia* are o origine mai recent─â (sec. 11), celelalte fiind adapt─âri moderne. Caracteristicile g. au fost teoretizate de Guido dÔÇÖArezzo. Cunoa╚Ötem astfel c─â g. folose╚Öte toate modurile (I, 3) ce se pot forma pe fiecare din treptele gamei (do, re, mi, fa, sol, la), f─âr─â altera╚Ťii*. Aceste moduri erau clasificate ├«n 8 specii principale, 4 autentice ╚Öi 4 plagale, diferen╚Ťiindu-se prin rela╚Ťia care exist─â ├«ntre nota care poate fi asimilat─â cu tonica (finalis*) ╚Öi aceea care se nume╚Öte tenor (4), repercussa* ╚Öi poate fi asimilat─â cu dominanta*. Autenticele au tenor-ul la cvint─â*. Aceste moduri sunt: protus (autentic ╚Öi plagal), tritus (autentic ╚Öi plagal) ╚Öi tetrardus (autentic ╚Öi plagal). ├Än ritmica* g., Guido dÔÇÖArezzo distinge 3 categorii: 1. c├ónt─âri prozaice ├«n ritm liber; 2. c├ónt─âri metrice, m─âsurate sau aproape m─âsurate. 3. c├ónt─âri asem─ân─âtoare poemelor lirice, ├«n care sunt amestecate diferite ritmuri. La ├«nceput, c├óntul a fost monodic* (la unison*, bazat pe melodiile stabilite: cantus*), apoi s-a c├óntat pe dou─â, trei sau mai multe voci (2), prima form─â polifonic─â* la dou─â voci fiind organum*. Cantus-ul g., care nu putea fi modificat, devine c. firmus* ╚Öi i se al─âtur─â o voce, care o urmeaz─â ├«n octave*, cvinte sau cvarte paralele. Organizarea pe 3 voci se numea triplum*, iar pe patru voci, quadruplum*. Perioada de str─âlucire a g. se desf─â╚Öoar─â ├«ntre sec. 7 ╚Öi 11, dup─â care dezvoltarea polif. favorizeaz─â introducerea tot mai abundent─â a imnurilor (1), jubila╚Ťiilor, secven╚Ťelor (I, 1), tropilor (3) etc., duc├ónd la apari╚Ťia unor genuri polif. noi, mai ample (cum sunt misa, motetul*), care au revitalizat multe din c├ónt─ârile bis. Pentru a st─âvili aceste influen╚Ťe ╚Öi a p─âstra unitatea g., Conciliul de la Trento (sec. 16) impune o nou─â reform─â, excluz├ónd tropii ╚Öi cea mai mare parte a secven╚Ťelor din muzica de cult. ├Än afara faptului c─â reprezint─â repertoriul oficial al bis. lat., g., ├«n forma sa stabilit─â de cantus firmus, a constituit o baz─â ╚Öi un punct de plecare ├«n studiul polif. ╚Öi armoniei (III, 1), ba chiar, adeseori, compozitori renumi╚Ťi (H. Berlioz, S. Rahmaninov, P. Hindemith etc.; v. Dies irae) l-au folosit ├«n lucr─ârile lor. Tendin╚Ťele de purificare a c├óntului g., mai ales ├«n privin╚Ťa ÔÇ×armoniz─âriiÔÇŁ sale (denaturate printr-o tratare tonal─â), se manifest─â la sf├ór╚Öitul sec. 19, ├«ncep├ónd cu ╚Öcoala lui Niedermeyer.
GREGORIANA, universitate iezuit─â din Roma (Pontificia Universit├á Gregoriana), fondat─â ├«n 1551 de Ignatio de Loyola, sub denumirea de Collegium Romanum. Din 1920, public─â revista ÔÇ×GregorianumÔÇŁ.

Gregorian─â dex online | sinonim

Gregorian─â definitie

Intrare: gregorian─â
gregorian─â adjectiv feminin