grecesc definitie

11 definiții pentru grecesc

GRECÉSC, -EÁSCĂ, grecești, adj. Care aparține Greciei sau grecilor (1), privitor la Grecia sau la greci; grec. – Grec + suf. -esc.
GRECÉSC, -EÁSCĂ, grecești, adj. Grec. – Grec + suf. -esc.
GRECÉSC, -EÁSCĂ, grecești, adj. Al grecilor. Alfabetul grecesc. ♦ După moda sau în felul grecilor, ca la greci. După borșul polonez, veneau mîncări grecești. NEGRUZZI, S. I 151. ♦ Scris, exprimat în limba greacă. Patru păreți străini, afumați și îmbrăcați cu rogojini; teancuri de traftoloage grecești, latinești, bulgărești, franțuzești... CREANGĂ, A. 134. Într-un colț al casei, la pămînt, dormeau una peste alta vro cîteva sute de cărți vechi, multe din ele grecești. EMINESCU, N. 38.
grecésc adj. m., f. greceáscă; pl. m. și f. grecéști
grecésc adj. m., f. greceáscă; pl. m. și f. grecéști
GRECÉSC adj. v. grec.
GRECÉSC ~eáscă (~éști) v. GREC1. /grec + suf. ~esc
grecesc a. relativ la Greci. ║ grecește adv. ca Grecii: a ședea grecește, a sta ca Orientalii pe vine sau pe genuchi; a sta grecește în inima cuiva, a-i cunoaște cugetele cele mai ascunse (ISP.).
1) grecésc, -eáscă adj. De Grec, al Grecilor: țara grecească, steagu grecesc. Cașcaval grecesc, cașcaval uscat, prezentin.
GRECESC adj. grec. (Civilizația ~.)
AD CALENDAS GRAECAS (SOLVERE) (lat.) (a plăti) la calendele grecești – Suetoniu „De vita XII Caesarum”, 87. Niciodată. Ironie la adresa rău-platnicilor, grecii neavând, ca romanii, calende (prima zi a lunii), când se achitau toate datoriile.

grecesc dex

Intrare: grecesc
grecesc adjectiv