Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru gratificat

GRATIFIC├ü, grat├şfic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratifica╚Ťie, o favoare sau o r─âsplat─â. ÔÖŽ Fig. A atribui cuiva ceva. ÔÇô Din fr. gratifier, lat. gratificare.
GRATIFIC├ü, grat├şfic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratifica╚Ťie, o favoare sau o r─âsplat─â. ÔÖŽ Fig. A atribui cuiva ceva. ÔÇô Din fr. gratifier, lat. gratificare.
GRATIFIC├ü, grat├şfic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o favoare, o recompens─â; a r─âspl─âti.
gratific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 grat├şfic─â
gratific├í vb., ind. prez. 1 sg. grat├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. grat├şfic─â
GRATIFIC├ü vb. I. tr. A da cuiva o r─âsplat─â, a acorda o favoare. [P.i. grat├şfic, 3,6 -c─â. / < lat., it. gratificare, cf. fr. gratifier].
GRATIFIC├ü vb. tr. a acorda o recompens─â, o favoare. ÔŚŐ (fig.) a atribui cuiva ceva. (< fr. gratifier, lat. gratificare)
A GRATIFIC├ü grat├şfic tranz. (persoane) A r─âspl─âti printr-o gratifica╚Ťie. /<lat. gratificari, fr. gratifier
gratificà v. a acorda un dar, o favoare.
*grat├şfic, a -├í v. tr. (lat. grat├şfico, -├íre ╚Öi -cor, -cari, d. gratus, pl─âcut, ╚Öi f├ícere, a face). Acord o favoare, o recompens─â, o gratifica╚Ťiune.
GRATIFICÁT (< gratifica) s. m. (Dr.) Persoană care primește ceva cu titlu gratuit (donator, legatar testamentar).

Gratificat dex online | sinonim

Gratificat definitie

Intrare: gratificat
gratificat participiu
Intrare: gratifica
gratifica conjugarea I grupa I verb tranzitiv