granulocit definitie

9 definiții pentru granulocit

GRANULOCÍT, granulocite, s. n. Leucocit cu mai multe nuclee. – Din fr. granulocyte.
GRANULOCÍT, granulocite, s. n. Leucocită cu mai multe nuclee. – Din fr. granulocyte.
granulocít s. n., pl. granulocíte
granulocít s. n., pl. granulocíte
GRANULOCÍT s. (ANAT.) polinuclear.
GRANULOCÍT s.n. (Biol.) Celulă care conține granulații în citoplasmă. ♦ Leucocită granulară. [< fr. granulocyte, cf. lat. granulum – granulă, gr. kytos – celulă].
GRANULOCÍT s. n. celulă care conține granulații în citoplasmă. (< fr. granulocyte)
GRANULOCIT s. (ANAT.) polinuclear.
GRANULO- „grăuncior, granulă, granulație”. ◊ L. tz. granulam „grăuncior” > fr. granulo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. granulo-. □ ~blast (v. -blast), s. n., mieloblast*; ~cit (v. -cit), s. n., leucocit granular cu mai multe nuclee; ~citopenie (v. cito-, v. -penie), s. f., scădere a numărului granulocitelor din sînge; sin. granulopenie; ~ftizie (v. -ftizie), s. f., maladie produsă de reducerea sau de dispariția granulocitelor din sînge; ~mer (v. -mer), s. n., porțiune din trombocit cu structură granulară; sin. hialomer; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare a granulozității unui amestec mineral granular; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se determină granulozitatea substanțelor minerale; ~penie (v. -penie), s. f., granulocitopenie*; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., zona internă a citoplasmei în care sînt înglobate nucleul, incluziunile și ceilalți constituenți celulari; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament medical realizat prin injecții cu suspensie de cărbune animal.

granulocit dex

Intrare: granulocit
granulocit substantiv neutru