Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru granul─â

GRANUL├ü, granulez, vb. I. Tranz. A transforma ├«n granule un material compact sau pulverulent. ÔÇô Din fr. granuler.
GRAN├ÜL─é, granule, s. f. 1. Particul─â solid─â mic─â care intr─â ├«n componen╚Ťa unui corp solid cu structur─â eterogen─â sau care rezult─â din sf─âr├ómarea, t─âierea etc. unui corp solid. 2. Pastil─â con╚Ťin├ónd un amestec de substan╚Ťe medicamentoase ├«ncorporate ├«ntr-o mas─â zaharoas─â. ÔÇô Din fr. granule.
GRANUL├ü, granulez, vb. I. Tranz. A transforma ├«n granule un material compact sau pulverulent. ÔÇô Din fr. granuler.
GRAN├ÜL─é, granule, s. f. 1. Particul─â solid─â mic─â care intr─â ├«n componen╚Ťa unui corp solid cu structur─â eterogen─â sau care rezult─â din sf─âr├ómarea, t─âierea etc. unui corp solid. 2. Pastil─â con╚Ťin├ónd un amestec de substan╚Ťe medicamentoase ├«ncorporate ├«ntr-o mas─â zaharoas─â. ÔÇô Din fr. granule.
GRAN├ÜL─é, granule, s. f. 1. Particul─â material─â solid─â mai mare dec├«t o particul─â de praf, rezultat─â din f─âr├«marea sau m─âcinarea unui corp solid. Granule de font─â. 2. (Mai ales la pl.) Preparate farmaceutice ├«n form─â de mici gr─âun╚Ťe, care con╚Ťin substan╚Ťe medicamentoase ├«ncorporate ├«ntr-o mas─â zaharoas─â ╚Öi s├«nt destinate administr─ârii interne.
granulá (a ~) vb., ind. prez. 3 granuleáză
gran├║l─â s. f., g.-d. art. gran├║lei; pl. gran├║le
granul├í vb., ind. prez. 1 sg. granul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. granule├íz─â
gran├║l─â s. f., g.-d. art. gran├║lei; pl. gran├║le
GRANÚL s.n. v. granulă.
GRANULÁ vb. I. tr. A transforma în granule un material dur sau pulverulent. [< fr. granuler].
GRAN├ÜL─é s.f. 1. Gr─âunte (rotunjit). 2. Pilul─â sferic─â sau ovoid─â care con╚Ťine substan╚Ťe medicamentoase ├«n cantit─â╚Ťi mici. 3. Granulele solare = mici pete luminoase pe fotosfera Soarelui. [Var. granul s.n. / < fr. granule, cf. lat. granulum].
GRANUL├ü vb. tr. 1. a transforma ├«n granule un material dur sau pulverulent. ÔŚŐ a presa nutre╚Ťuri combinate ├«n prezen╚Ťa aburului, apei sau a melasei, ├«n vederea ob╚Ťinerii unui produs sub form─â de granule. 2. a reuni prin rostogolire sau a aglomera particulele unui minereu pulverulent ├«n buc─â╚Ťi sferoidale sau cilindrice. (< fr. granuler)
GRAN├ÜL─é s. f. 1. gr─âuncior care intr─â ├«n compunerea unui corp solid eterogen. 2. pilul─â din substan╚Ťe medicamentoase ├«n cantit─â╚Ťi mici. 3. ~e solare = mici pete luminoase pe fotosfera Soarelui. (< fr. granule)
A GRANUL├ü ~├ęz tranz. (materiale compacte sau pulverulente) A transforma ├«n granule. /<fr. granuler
GRAN├ÜL─é ~e f. 1) Particul─â mic─â, asem─ân─âtoare cu un gr─âunte, care face parte din componen╚Ťa unor corpuri eterogene sau rezult─â din sf─âr├ómarea unui corp solid. 2) la pl. Preparat farmaceutic care const─â din bobi╚Ťe zaharoase, av├ónd ├«n─âuntru substan╚Ťe medicamentoase. /<fr. granule, lat. granulum
*gr├ínul n., pl. e (lat. gr├ínulum, dim. d. granum, gr─âunte). Gr─âunte mic, bobi╚Ť─â. Pilul─â foarte mic─â. ÔÇô Fals gran├║l sa┼ş -├║l─â (dup─â fr.).
*granul├ęz v. tr. (d. gr├ínul; fr. granuler). Prefac ├«n gr├ínule: a granula plumbu.
granul (~ar), (~a╚Ťie), (engl.= grain) orice constituent cristalin al unei roci care, de regul─â, nu ├«mbrac─â forme cristalografice; un g. este, de obicei, un cristal Ôćĺ anhedral sau Ôćĺ subhedral; g.(ar) despre orice agregat natural alc─âtuit din g. sau despre o structur─â a acelui agregat (roci); g.(atia) rocilor se apreciaz─â ├«n func╚Ťie de dimensiunile g. ╚Öi poate fi: granula╚Ťie mare (diametrul mai mare de 5 mm Ôćĺ fanerocristalin─â), granula╚Ťie medie (diametrul egal cu 1-5 mm) ╚Öi granula╚Ťie fin─â (diametrul mai mic de 1 mm Ôćĺ microcristalin─â).

Granul─â dex online | sinonim

Granul─â definitie

Intrare: granul─â
granul─â substantiv feminin
granul substantiv neutru
Intrare: granula
granula conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv