Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

42 defini╚Ťii pentru granat─â

gârnată sf vz grenadă
GRAN├üT1, grana╚Ťi, s. m. Plant─â erbacee aromatic─â cu frunze lobate ╚Öi cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). ÔÇô Et. nec.
GRANÁTĂ s. f. v. grenadă.
GREN├üD─é, grenade, s. f. 1. Proiectil u╚Öor, alc─âtuit dintr-un corp metalic alungit, o ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â ╚Öi un focos, care se arunc─â cu m├óna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect de forma unei grenade (1), folosit la probele atletice de arunc─âri; p. ext. prob─â atletic─â practicat─â cu acest obiect. [Var.: (pop.) gran├ít─â s. f.] ÔÇô Din fr. grenade. Cf. it. granata, germ. Granate.
GRAN├üT1, grana╚Ťi, s. m. Plant─â erbacee aromatic─â cu frunze lobate ╚Öi cu flori albe sau galbene (Chrysanthemum parthenium). ÔÇô Et. nec.
GRANÁTĂ s. f. V. grenadă.
GREN├üD─é, grenade, s. f. 1. Proiectil u╚Öor, alc─âtuit dintr-un corp metalic alungit, o ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â ╚Öi un focos, care se arunc─â cu m├óna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect de forma unei grenade (1), folosit la probele atletice de arunc─âri; p. ext. prob─â atletic─â practicat─â cu acest obiect. [Var.: (pop.) gran├ít─â s. f.] ÔÇô Din fr. grenade. Cf. it. granata, germ. Granate.
GRANÁTĂ1 s. f. v. grenadă.
GRANÁTĂ2, granate, s. f. (Învechit și popular) Rodie. Verde, verde trei granate, Cînd fuse în miez de noapte, Mă-sa că să deștepta. PĂSCULESCU, L. P. 304.
GREN├üD─é, grenade, s. f. 1. (Uneori determinat prin ┬źde m├«n─â┬╗) Proiectil cu ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â, care se arunc─â cu m├«na sau cu un aparat special. (Fig.) Mi-au fost cuvintele grenad─â Ce-a izbutit ├«n cuib du╚Öman s─â cad─â. BENIUC, S. 64. 2. (Sport) Proiectil de form─â cilindric─â, prev─âzut cu m├«ner, folosit ├«n atletism pentru aruncarea la distan╚Ť─â sau la ╚Ťint─â. A╚Öeza╚Ťi pe o banc─â ├«n partea dreapt─â a stadionului, finali╚Ötii la proba de aruncare a grenadei ├«╚Öi a╚Öteapt─â r├«ndul la ├«ntrecere. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2753. ÔÇô Variant─â: gran├ít─â (CAMILAR, TEM. 290, B─éLCESCU, O. II 130) s. f.
GRANÁTĂ1 s. f. v. grenadă.
GRAN├üT─é2, granate, s. f. (Bot.; ├Änv. ╚Öi reg.) Rodie. ÔÇô Lat. lit. [malum] granatum.
gran├ít1 (plant─â) s. m., pl. gran├í╚Ťi
granátă (rodie) (rar) s. f., g.-d. art. granátei; pl. granáte
grenádă s. f., g.-d. art. grenádei; pl. grenáde
gran├ít (bot. ) s. m., pl. gran├í╚Ťi
granátă (rodie) s. f., pl. granáte
grenádă s. f., g.-d. art. grenádei; pl. grenáde
GRAN├üT s. (BOT.; Chrysanthemum parthenium) spilcu╚Ť─â, (reg.) bumbi╚Öor, firicic─â, m─âtrice, m─âtricea, m─âtri╚Ť─â, mu╚Öe╚Ťel, n─âsturei (pl.), p─âr─âlu╚Ťe (pl.), piretru, roman, romani╚Ť─â, smirn─â, spicule╚Ťe (pl.), tarhon, vetricea, creasta-coco╚Öului, iarb─â-amar─â, iarb─â-crea╚Ť─â, iarb─â-mare, laba-g├ó╚Ötii, ochiul-boului, poala-Sfintei-M─ârii.
GRANÁTĂ s. v. rodie.
GRANÁT s.m. Plantă erbacee aromatică cu flori albe și galbene; rodie. [Var. granată s.f. / < it. granato, cf. lat. granatum].
GRANÁTĂ2 s.f. v. grenadă.
GRANÁTĂ1 s.f. v. granat.
GREN├üD─é s.f. 1. Proiectil exploziv care se arunc─â cu m├óna sau cu un dispozitiv special. 2. Obiect cilindric (cu m├óner), imit├ónd grenada (1), folosit ├«n atletica u╚Öoar─â la probele de aruncare. [Var. granat─â, grenat─â s.f. / < fr. grenade, cf. lat. grenatus ÔÇô umplut cu material granulos].
GRENÁTĂ s.f. v. grenadă.
GRANAT2 s. m. plantă erbacee aromatică cu frunze lobate și flori albe sau galbene. (< lat. granatum)
GRENÁDĂ s. f. 1. proiectil exploziv care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2. obiect cilindric (cu mâner), imitând grenada (1), folosită în atletica ușoară la probele de aruncare. (< fr. grenade)
gran├ít─â (gran├íte), s. f. ÔÇô 1. Rodie. ÔÇô 2. Silicat natural de calciu. ÔÇô 3. Proiectil u╚Öor. ÔÇô Var. (├«nv.) granat, grenat, gr─ânat. Lat. (malum) granatum (sec. XVIII). Este dublet de la grenad─â, s. f. (proiectil u╚Öor), din fr. grenade. ÔÇô Der. granatar, s. m. (├«nv., grenadier); grenadir, s. m. (├«nv., grenader), din germ. Grenadier; grenadier, s. m. din fr. grenadier.
GRAN├üT2 ~╚Ťi m. Plant─â erbacee aromat─â, av├ónd frunze lobate ╚Öi flori albe sau galbene, dispuse ├«n capitule. /Orig. nec.
GRENÁDĂ ~e f. 1) Proiectil cu încărcătură explozivă, care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2) sport Obiect asemănător cu un astfel de proiectil, folosit în probele atletice de aruncări. 3) Sport practicat cu acest obiect. /<fr. grenade
granat n. 1. piatr─â scump─â de coloare ro╚Öie; palat pardosit numai cu granaturi POP.; 2. plant─â aromatic─â, cre╚Öte prin tufi╚Öurile dela mun╚Ťi, uneori cultivat─â prin gr─âdini (Pyrethrum parthenium). [Indirect din lat. GRANATUM].
granat─â f. glon╚Ť plin de praf ce sÔÇÖasv├órle cu m├óna ├«n mijlocul du╚Ömanului: arunc├ónd ├«n cre╚Ötini granate ╚Öi pietre B─éLC. [Nem╚Ť. GRANATE, obuz].
*gran├ít m. (lat. granatum. V. grenat). Rodi┼ş. Piretru, ─şarb─â amar─â, m─âtrice sa┼ş poala sfinte─ş Mari─ş, o plant─â din familia compuselor (pyr├ęthrum [chrys├ínthemum sa┼ş tanac├ętum] parth├ęnium), aromatic─â ╚Öi ├«nrudit─â cu tarhonu. (Capitulele e─ş uscate ╚Öi pisate ucid insectele. Cre╚Öte ╚Öi pin Dobrogea). S. n., pl. e. Grenat (pl. ur─ş). O stof─â de fir ╚Öi de bumbac.
*gran├ít─â f., pl. e (it. granata, d. grano, gr─âunte; fr. grenade). Rodie. Mic─â bomb─â exploziv─â care se arunc─â ├«n du╚Öman─ş (deja la N. Cost. 2, 107). Ornament care reprezent─â o granat─â explod├«nd ╚Öi care se poart─â pe uniformele militare. ÔÇô ╚śi grenad─â (barb. fr.). V. cumbara.
gren├íd─â, grenadier sa┼ş -dir, V. granat-.
*gren├ít─â f., pl. e. Form─â gre╚Öit─â (nic─ş it., nic─ş fr.) ├«ld. granat─â.
GRANAT s. (BOT.; Chrysanthemum parthenium) spilcu╚Ť─â, (reg.) bumbi╚Öor, firicic─â, matrice, matricea, m─âtri╚Ť─â, mu╚Öe╚Ťel, n─âsturei (pl.), p─âr─âlu╚Ťe (pl.), piretru, roman, romani╚Ť─â, smirn─â, spicule╚Ťe (pl.), tarhon, vetricea, creasta-coco╚Öului, iarb─â-amar─â, iarb─â-crea╚Ť─â, iarb─â-mare, laba-g├«╚Ötii, ochiul-boului, poala Sfintei-M─ârii.
granat─â s. v. RODIE.
gran├ít2, (granatir), s.m. ÔÇô (bot.) Plant─â erbacee aromatic─â (Chrysanthemum parthenium); gr─âdi╚Ötea lui Cristos, creasta-coco╚Öului, iarb─â-amar─â, mu╚Öe╚Ťel de gr─âdin─â. ÔÖŽ (med. pop.) Se folose╚Öte contra durerilor de cap ╚Öi de urechi (Borza, 1968: 47): ÔÇ×╚ś-on firu╚Ť de granatir; / Granatiru mohor├ót, / S─â-╚Ťi par─â popa ur├ótÔÇŁ (B├órlea, 1924: 28; Ieud). ÔÇô Et. nec. (DEX, MDA).
gran├ít2, (granatir), s.m. ÔÇô (bot.) Plant─â erbacee aromatic─â (Chrysanthemum parthenium); gr─âdi╚Ötea lui Cristos, creasta coco╚Öului, iarb─â amar─â, mu╚Öe╚Ťel de gr─âdin─â. Se folose╚Öte ├«n medicina popular─â contra durerilor de cap ╚Öi de urechi (Borza 1968: 47): ÔÇ×╚ś-on firu╚Ť de granatir; / Granatiru mohor├ót, / S─â-╚Ťi par─â popa ur├ótÔÇŁ (B├órlea 1924: 28; Ieud). ÔÇô Et. nec. (MDA).
GRANÁT2 (< lat. granatus) s. m. Plantă erbacee, aromatică, din familia compositelor, înaltă de 40-70 cm, cu frunze lobate și flori albe sau galbene dispuse în capitule (Chrysanthemum parthenium).
pieptănat cu grenada expr. (adol., glum.) cu părul vâlvoi, ciufulit.

Granat─â dex online | sinonim

Granat─â definitie

Intrare: grenad─â
grenad─â substantiv feminin
granat─â substantiv feminin
grenat─â substantiv feminin
gârnată
Intrare: granat─â
granat─â substantiv feminin
Intrare: granat (plant─â)
granat 1 s.m. substantiv masculin
granat─â substantiv feminin