graden definitie

8 definiții pentru graden

GRADÉN, gradene, s. n. 1. Treaptă înaltă, așezată la baza unui edificiu. 2. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru, stadion etc., pe care sunt așezate băncile sau scaunele. [Pl. și: gradenuri] – Din fr. gradin.
GRADÉN, gradenuri, s. n. 1. Treaptă înaltă, așezată la baza unui edificiu. 2. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru, stadion etc., pe care sunt așezate băncile sau scaunele. [Pl. și: gradene] – Din fr. gradin.
GRÁDEN, gradenuri, s. n. Treaptă înaltă, așezată la baza unui edificiu, adesea pe tot perimetrul lui. ♦ Fiecare din treptele pe care se așază scaune sau bănci în amfiteatrele sălilor, ale stadioanelor etc.
!gradén s. n., pl. gradéne
gradén s. n., pl. gradénuri
GRADÉN s.n. 1. Treaptă înaltă situată la baza unei clădiri. 2. Fiecare treaptă cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, dintr-un stadion etc. [< fr. gradin].
GRADÉN s. n. 1. treaptă înaltă la baza unui edificiu. 2. fiecare dintre treptele cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, stadion etc. 3. denivelare de teren provenind din retragerea ghețarilor între o vale confluentă și una principală. (< fr. gradin, it. gradino)
GRADÉN ~uri n. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru sau unui stadion, amenajate cu scaune sau cu bănci. /<fr. gradin

graden dex

Intrare: graden
graden 1 pl. -e substantiv neutru
graden 2 pl. -uri substantiv neutru