Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru grațios

GRAȚIÓS, -OÁSĂ, grațioși, -oase, adj. 1. Plin de grație (1), de gingășie, de farmec. 2. (Înv.) Binevoitor, prietenos. [Pr.: -ți-os] – Din lat. gratiosus, it. grazioso. Cf. fr. gracieux.
GRAȚIÓS, -OÁSĂ, grațioși, -oase, adj. 1. Plin de grație (1), de gingășie, de farmec. 2. (Înv.) Binevoitor, prietenos. [Pr.: -ți-os] – Din lat. gratiosus, it. grazioso. Cf. fr. gracieux.
GRAȚIÓS, -OÁSĂ, grațioși, -oase, adj. 1. Plin de grație, de gingășie. Libelule grațioase Zboară-n aerul de vară. MACEDONSKI, O. I 91. Toate umbrele-ncîntate, Adunate Sub al lunei dulce foc... începură-a se-nvîrti Cu-o mișcare grațioasă, Luminoasă. ALECSANDRI, P. II 61. ◊ (Adverbial) Eugenia îl îmbrățișă și-l felicită grațios. REBREANU, R. I 180. Doamna, frumoasa și juna soție, Cu ochii în jos Lasă să se vadă a sa bucurie Rîzînd grațios. BOLINTINEANU, O. 77. 2. (Învechit) Plin de bunăvoință; binevoitor, prietenos. Vom vorbi... despre poezia ce am publicat în numărul trecut, însoțită de grațioase și meritate elogiuri. MACEDONSKI, O. IV 45. Viu printr-aceasta să-ți mulțumesc din inimă pentru grațioasa d-tale atențiune. CARAGIALE, O. VII 299. – Pronunțat: -ți-os.
grațiós (-ți-os) adj. m., pl. grațióși; f. grațioásă, pl. grațioáse
grațiós adj. m. (sil. -ți-os), pl. grațióși; f. sg. grațioásă, pl. grațioáse
GRAȚIÓS adj. 1. v. delicat. 2. elegant, mlădios, mlădiu, suplu, zvelt, (rar) mlădiat. (Un mers ~.)
Grațios ≠ dizgrațios, grosolan, necioplit, vulgar
GRAȚIÓS, -OÁSĂ adj. Plin de grație, gingaș, fin, drăgălaș; elegant. // s.n. Categorie estetică vizând în mod special măiestria și ingeniozitatea execuției în toate domeniile artei, ușurința și mai ales naturalețea ei. [Pron. -ți-os. / < lat. gratiosus, cf. it. gracioso, fr. gracieux].
GRAȚIÓS, -OÁSĂ adj. plin de grație. (< lat. gratiosus, it. grazioso)
GRAȚIÓS1 adv. Cu grație. /<fr. gratieux, lat. gratiosus
GRAȚIÓS2 ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (multă) grație; plin de grație. 2) Care manifestă bunăvoință; binevoitor. [Sil. -ți-os] /<fr. gratieux, lat. gratiosus
grațios a. plin de grații.
*grațiós, -oásă adj. (lat. gratiosus). Plin de grație, de farmec: o fată grațioasă. Adv. Cu grație: a dansa grațios.
GRAȚIOS adj. 1. delicat, fin, gingaș, suav, (Mold. și Munt.) scarandiv, (fig.) dulce. (O fată ~; cu gesturi ~.) 2. elegant, mlădios, mlădiu, suplu, zvelt, (rar) mlădiat. (Un mers ~.)

grațios definitie

grațios dex

Intrare: grațios
grațios adjectiv
  • silabisire: gra-ți-os