Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru gospod─ârit

GOSPOD─éR├Ź, gospod─âresc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A conduce sau a face treburile unei gospod─ârii sau, p. ext., ale unei institu╚Ťii, organiza╚Ťii etc. 2. Refl. ╚Öi tranz. fact. A ├«ntemeia sau a face pe cineva s─â-╚Öi ├«ntemeieze o gospod─ârie (prin c─âs─âtorie); a (se) c─âp─âtui. ÔÇô Din gospodar.
GOSPOD─éR├ŹT, -─é, gospod─âri╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni) Care ╚Öi-a ├«ntemeiat o gospod─ârie (1) sau care ├«╚Öi conduce cu pricepere, cu chibzuial─â gospod─âria. ÔÇô V. gospod─âri.
GOSPOD─éR├Ź, gospod─âresc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A conduce sau a face treburile unei gospod─ârii, ale unei institu╚Ťii, organiza╚Ťii etc. 2. Refl. ╚Öi tranz. fact. A ├«ntemeia sau a face pe cineva s─â-╚Öi ├«ntemeieze o gospod─ârie (prin c─âs─âtorie); a (se) c─âp─âtui. ÔÇô Din gospodar.
GOSPOD─éR├ŹT, -─é, gospod─âri╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni) Care ╚Öi-a ├«ntemeiat o gospod─ârie (1) sau care ├«╚Öi conduce cu pricepere, cu chibzuial─â gospod─âria. ÔÇô V. gospod─âri.
GOSPOD─éR├Ź, gospod─âresc, vb. IV. 1. Intranz. A conduce treburile casei, a ├«ngriji de gospod─ârie. Acum avea bietul om de toate; dar─â ce s─â fac─â, c─â nu putea gospod─âri! Deci ╚Öi-au propus s─â mearg─â-n lume s─â ├«nve╚Ťe minte. SBIERA, P. 234. ÔÖŽ A face treburile necesare ├«ntr-o gospod─ârie. Penelopa r─âmase sus ca s─â gospod─âreasc─â prin cas─â. BART, E. 84. 2. Tranz. A conduce, a administra o institu╚Ťie (public─â). Minunata noastr─â clas─â muncitoare, condus─â de partid, a dovedit c─â poate gospod─âri ├«ntreprinderile f─âr─â burghezie, ├«mpotriva burgheziei ╚Öi mai bine dec├«t burghezia. REZ. HOT. I 293. 3. Refl. A ├«ntemeia o gospod─ârie (c─âs─âtorindu-se); a se a╚Öeza, a se c─âp─âtui. Daniil le vorbea despre via╚Ťa lui singuratec─â, despre mo╚Öioara ce avea, despre hot─âr├«rea lui de a se a╚Öeza ╚Öi a se gospod─âri de-al binelea. SADOVEANU, M. 116. S─â ne gospod─ârim, c─â avem de toate c├«te ne-ar trebui la starea aceasta! SBIERA, P. 267.
GOSPOD─éR├ŹT, -─é, gospod─âri╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni) Care ╚Öi-a ├«ntemeiat o gospod─ârie, a╚Öezat la casa lui, c─âp─âtuit. S-a a╚Öezat cu femeia ╚Öi cu doi feciori ├«nsura╚Ťi, gospod─âri╚Ťi. VLAHU╚Ü─é, la TDRG.
gospod─âr├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. gospod─âr├ęsc, imperf. 3 sg. gospod─âre├í; conj. prez. 3 s─â gospod─âre├ísc─â
gospod─âr├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. gospod─âr├ęsc, imperf. 3 sg. gospod─âre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. gospod─âre├ísc─â
GOSPOD─éR├Ź vb. v. administra.
A GOSPOD─éR├Ź ~├ęsc 1. intranz. A fi gospodar; a ├«ngriji de o gospod─ârie. 2. tranz. 1) (gospod─ârii, institu╚Ťii, organiza╚Ťii) A administra (cu chibzuin╚Ť─â). 2) A face s─â se gospod─âreasc─â. /Din gospodar
A SE GOSPOD─éR├Ź m─â ~├ęsc intranz. A deveni gospodar (prin c─âs─âtorie); a-╚Öi ├«ntemeia o gospod─ârie. /Din gospodar
gospod─âr├Č v. Mold. a conduce o cas─â.
2) gospod─âr├ęsc v. intr. (d. gospodar). Tr─â─şesc ca un gospodar, ca un om casnic. V. tr. Lucrez lucrur─ş de gospod─ârie. Fac gospodar, om cu casa lu─ş: tata ╚Ö─ş-a gospod─ârit b─â─şe╚Ťi─ş.
GOSPODĂRI vb. a administra, a cîrmui, a conduce, (înv. și pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) a isprăvnici, a ocîrmui. (A ~ treburile publice.)

Gospod─ârit dex online | sinonim

Gospod─ârit definitie

Intrare: gospod─ârit
gospod─ârit adjectiv
Intrare: gospod─âri
gospod─âri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a