gordin definitie

3 intrări

10 definiții pentru gordin

GORDÍN s. m. Soi autohton de viță-de-vie, cu boabele strugurilor ovoide, verzi-gălbui (cu puncte ruginii), folosit mai ales la producerea vinului. – Et. nec.
GORDÍN s. m. Soi autohton de viță de vie, cu boabele strugurilor ovoide, verzi-gălbui (cu puncte ruginii), folosit mai ales la producerea vinului. – Et. nec.
górdin s. m.
górdin s. m.
gordín (-nă), adj. – Varietate de struguri. – Var. gordean, g(o)ardină, gorgan, gordan. Rus. gordina „coacăză” (Tiktin; DAR). Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, p. 90, pleca de la dacică; Cihac, II, 123, de la sl. grozdovina „strugure”.
GÓRDIN m. Varietate de viță de vie având struguri cu bobițe ovoide, de culoare verde-gălbuie, folosiți pentru producerea vinurilor de masă. /Orig. nec.
gordeán, -ă adj., pl. enĭ, ene (sud) și górdin, -ă (est). Se zice de un fel de strugurĭ albĭ și mustoșĭ: strugurĭ gordenĭ, poamă gordină. – În Olt. gorgán (NPl. Ceaur, 91 și 147).
GORDIN, Jacob (1853-1909), dramaturg american de limbă idiș. Drame istorice și moralizatoare pe teme preluate din marii clasici europeni („Regele Lear evreu”).
Gord/așu, -e, -en, -in v. Gordie I, 1, 2; II, 1, 2.
Gordi/lă, -n, -ță v. Gordie I 6, II 1.

gordin dex

Intrare: gordin
gordin substantiv masculin
Intrare: gordin
gordin
Intrare: Gordin
Gordin