Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru golit

GOL├Ź, golesc, vb. IV. 1. Tranz. A scoate sau a consuma ├«ntregul con╚Ťinut dintr-un vas, recipient, spa╚Ťiu etc.; a de╚Öerta. ÔÖŽ Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spa╚Ťii etc.) A r─âm├óne gol2, f─âr─â fiin╚Ťe, pustiu. 2. Refl. (Fam.; despre fiin╚Ťe) A evacua fecalele sau urina. ÔÇô Din gol2.
GOL├Ź, golesc, vb. IV. 1. Tranz. A scoate sau a consuma ├«ntregul con╚Ťinut dintr-un vas, recipient, spa╚Ťiu etc.; a de╚Öerta. ÔÖŽ Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spa╚Ťii etc.) A r─âm├óne gol2, f─âr─â fiin╚Ťe, pustiu. 2. Refl. (Fam.; despre fiin╚Ťe) A evacua fecalele sau urina din organism. ÔÇô Din gol2.
GOL├Ź, golesc, vb. IV. Tranz. 1. (├Än opozi╚Ťie cu umple) A face s─â fie gol3 (II 1), a de╚Öerta. Prietenul meu ├«mpinse farfuria golit─â. C. PETRESCU, S. 151. Baba goli un sac de fuioare. RETEGANUL, P. III 54. ÔŚŐ Refl. Era destul de t├«rziu ╚Öi mesele se goleau r├«nd pe r├«nd. CAMIL PETRESCU, N. 54. Pr─âv─âliile, birourile, cafenelele se goleau. BART, E. 75. Sacul din care tot iei ╚Öi nu mai pui se gole╚Öte. ÔÖŽ A bea. Nou─â bu╚Ťi de vin golir─â ╚Öi-nc─â tot mai cer s─â bea. IOSIF, P. 63. Califul, ridic├«nd urciorul, ╚Öi-a umplut b─ârdaca ╚Öi a golit-o mul╚Ťumind ├«nc─â o dat─â de buna osp─âtare. CARAGIALE, P. 130. 2. (Popular, rar) A dezbr─âca, a despuia. Trupu-i c─âtr─ânea Dup─â ce-l golea, Apoi foc ├«i da. ALECSANDRI, P. P. 118.
gol├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. gol├ęsc, imperf. 3 sg. gole├í; conj. prez. 3 s─â gole├ísc─â
gol├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. gol├ęsc, imperf. 3 sg. gole├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. gole├ísc─â
GOL├Ź vb. 1. v. desc─ârca. 2. v. evacua. 3. a seca, a sec─âtui, (ast─âzi rar) a slei. (A ~ vistieria.)
GOL├Ź vb. v. despuia, dezbr─âca, dezgoli, jefui, pr─âda.
GOL├ŹT adj. v. gol.
GOL├ŹT s. v. desc─ârcare.
A goli Ôëá a umple
A GOL├Ź ~├ęsc tranz. (vase, recipiente, obiecte, spa╚Ťii) A lipsi de con╚Ťinut prin consumare sau scoatere; a de╚Öerta. * ~ paharul a bea tot con╚Ťinutul paharului. /Din gol
A SE GOL├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A deveni gol; a se de╚Öerta. 2) (despre fiin╚Ťe) A evacua fecalele sau urina din organism; a se de╚Öerta. /Din gol
gol├Č v. a face gol, a de╚Öerta.
gol├ęsc v. tr. (d. gol; s├«rb. goliti). Fac gol, de╚Öertez. evacuez: a goli un clondir, o cas─â, o ╚Ťar─â.
goli vb. v. DESPUIA. DEZBR─éCA. DEZGOLI. JEFUI. PR─éDA.
GOLI vb. 1. a desc─ârca, a de╚Öerta, (rar) a vida, (pop.) a zv├«nta, (├«nv. ╚Öi reg.) a scurge, (prin vestul Munt.) a sicni. (A ~ roaba.) 2. a elibera, a evacua, a libera. (A ~ o locuin╚Ť─â.) 3. a seca, a sec─âtui, (ast─âzi rar) a slei. (A ~ vistieria.)
GOLIT adj. gol, secat, sec─âtuit, (ast─âzi rar) sleit. (O vistierie ~.)
GOLIT s. descărcare, descărcat, deșertare, deșertat, golire. (~ unei roabe.)
goli, golesc v. t. (intl.) I. a fura II v. r. a m─ârturisi.
golit, ─â, goli╚Ťi, -te adj. (intl.) 1. descoperit, demascat. 2. jefuit.

Golit dex online | sinonim

Golit definitie

Intrare: golit (adj.)
golit 1 adj. adjectiv
Intrare: goli
goli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: golit (s.n.)
golit 2 s.n. (numai) singular substantiv neutru