Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru goliciune

GOLICI├ÜNE, goliciuni, s. f. 1. Starea omului gol2; p. ext. p─âr╚Ťile goale ale trupului. ÔÖŽ Starea omului s─ârac. 2. Starea unui loc gol2, lipsit de vegeta╚Ťie, s─ârac, pustiu. 3. Fig. Aspectul real (╚Öi nepl─âcut, crud) al unui lucru, al unei solu╚Ťii etc. ÔÇô Gol2 + suf. -iciune.
GOLICI├ÜNE, goliciuni, s. f. 1. Starea omului gol2; p. ext. p─âr╚Ťile goale ale trupului. ÔÖŽ Starea omului zdren╚Ť─âros, s─ârac. 2. Starea unui loc gol2, lipsit de vegeta╚Ťie, s─ârac, pustiu. 3. Fig. Aspectul real (╚Öi nepl─âcut, crud) al unui lucru, al unei solu╚Ťii etc. ÔÇô Gol2 + suf. -iciune.
GOLICI├ÜNE, goliciuni, s. f. 1. Starea omului gol; nuditate; p. ext. p─âr╚Ťile goale ale trupului. Ici ╚Öi colo a ei hain─â s-a desprins din sponci ╚Ö-arat─â Trupul alb ├«n goliciunea-i, cur─â╚Ťia ei de fat─â. EMINESCU, O. I 79. Lum├«n─âric─â ├«i aduce stofe bogate, el care n-are dec├«t o hain─â strem╚Ťoas─â ce abia ├«i copere goliciunea trupului. NEGRUZZI, S. I 253. ÔŚŐ Fig. Expun├«nd aceast─â mizerie ├«n toat─â goliciunea ei, autorul a c─âutat s─â trezeasc─â revolta vie a tuturor acelora pentru care degradarea omului, ├«ndobitocirea lui de c─âtre exploatarea capitalist─â, constituie o ru╚Öine a omenirii. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 2/4. ÔÖŽ Starea omului zdren╚Ť─âros, cu hainele rupte. Mitrea se ru╚Öina de goliciunea lui. ├Än docar se afla ╚Öi doamna Didina. SADOVEANU, M. C. 40. 2. (Rar) Lips─â, gol2. ├Än─âuntru, un pat de lemn mizerabil; dou─â scaune de paie... Un aer de goliciune ╚Öi s─âr─âcie ├«nv─âluia toate cele. D. ZAMFIRESCU, R. 79.
golici├║ne s. f., g.-d. art. golici├║nii; pl. golici├║ni
golici├║ne s. f., g.-d. art. golici├║nii; pl. golici├║ni
GOLICIÚNE s. nuditate, (pop.) golătate.
GOLICI├ÜNE ~i f. 1) Stare a celui sau a ceea ce este gol. 2) Partea goal─â a corpului; nuditate. 3) Stare a celui s─ârac; s─âr─âcie. 4) fig. Situa╚Ťie real─â (nepl─âcut─â), prezentat─â ├«n mod direct, f─âr─â menajamente. /gol + suf. ~iciune
goliciune f. 1. starea celui gol; 2. starea plantei desfrunzite, a casei deșertate.
golic─ş├║ne f. (d. gol, golit). Starea omulu─ş, gol, nuditate. Lips─â de oamen─ş, de arbor─ş, de mobile; golic─şunea une─ş ╚Ť─âr─ş, une─ş case.
GOLICIUNE s. nuditate, (pop.) gol─âtate.

Goliciune dex online | sinonim

Goliciune definitie

Intrare: goliciune
goliciune substantiv feminin