Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru gogleaz─â

GOGL├ëZE s. f. pl. (├Änv.) Vorbe frumoase (╚Öi goale) spuse cuiva; afirma╚Ťii, declara╚Ťii lipsite de ├«nsemn─âtate, de consisten╚Ť─â. [Var.: gogl├ęzi s. f. pl.] ÔÇô Et. nec.
GOGLÉZI s. f. pl. v. gogleze.
GOGL├ëZE s. f. pl. (├Änv.) Vorbe frumoase (╚Öi goale) spuse cuiva; afirma╚Ťii, declara╚Ťii lipsite de ├«nsemn─âtate, de consisten╚Ť─â. [Var.: gogl├ęzi s. f. pl.] ÔÇô Et. nec.
GOGLÉZI s. f. pl. v. gogleze.
GOGLÉZE s. f. pl. (Învechit) Complimente, vorbe frumoase. Îi zîmbește și îi spune cîte ceva gogleze. ISPIRESCU, L. 337.
gogle├íz (├«nv.) (go-gleaz) s. n., pl. gogl├ęze
gogle├íz─â s. f., pl. (sil. -gle-) gogl├ęze
gogle├íz─â, gogl├ęze, s.f. (reg., ├«nv.; mai ales la pl.) 1. resturi de m├óncare (la vite), ogrinji. 2. (fig.) vorbe goale, palavre, minciuni, lingu╚Öiri, complimente, vorbe frumoase.
goglează f. minciună mare, secătură: ea îi spuse alte gogleze ISP. [Cf. gog].
gogle├íz─â f., pl. eze (r─âd. gog ╚Öi sufixu -leaz─â, -eaz─â, care e o var. a lu─ş -lea╚Ť─â, -ea╚Ť─â. V. gogle╚Ť, cocle╚Ť). Nord. Ogrinj─ş, restur─ş de m├«ncare la vite (rev. I. Crg. 4, 188). Fig. Sud. Minc─şun─â gogonat─â; complimente, lingu╚Öir─ş. ÔÇô Pl. p. rim─â -ez─ş la Pan. ÔÇô ├Än Trans. gogleaz (col.), guno─ş r─âmas de la o treab─â.

Gogleaz─â dex online | sinonim

Gogleaz─â definitie

Intrare: gogleaz
gogleaz substantiv neutru
  • silabisire: go-gleaz
gogleaz─â 2 pl. -i substantiv feminin
gogleaz─â 1 pl. -e substantiv feminin