gofrare definitie

2 intrări

13 definiții pentru gofrare

GOFRÁ, gofrez, vb. I. Tranz. A imprima rânduri de cute paralele (și ondulate) pe o țesătură, pe o tablă, pe o hârtie etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief. – Din fr. gaufrer.
GOFRÁRE, gofrări, s. f. Acțiunea de a gofra și rezultatul ei. – V. gofra.
GOFRÁ, gofrez, vb. I. Tranz. A imprima rânduri de cute paralele (și ondulate) pe o țesătură, pe o tablă, pe o hârtie etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief. – Din fr. gaufrer.
GOFRÁRE, gofrări, s. f. Acțiunea de a gofra și rezultatul ei. – V. gofra.
GOFRÁ, gofrez, vb. I. Tranz. A imprima rînduri de cute ondulate paralele pe o suprafață de țesătură, tablă, carton etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief.
gofrá (a ~) (go-fra) vb., ind. prez. 3 gofreáză
gofráre (go-fra-) s. f., g.-d. art. gofrắrii; pl. gofrắri
gofrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. gofréz, 3 sg. și pl. gofreáză
gofráre s. f. (sil. -fra-), g.-d. art. gofrării; pl. gofrări
GOFRÁ vb. I. tr. A face cute, ondulații paralele pe o țesătură, pe o tablă. ♦ A face un desen în relief (pe o țesătură). [< fr. gaufrer].
GOFRÁRE s.f. Acțiunea de a gofra și rezultatul ei; gofraj. [< gofra].
gofrá vb. tr. A face un gofraj. (< fr. gaufrer)
A GOFRÁ ~éz tranz. (stofe, țesături, hârtie, carton, tinichea etc.) A prevedea cu gofraj. /<fr. gaufrer

gofrare dex

Intrare: gofra
gofra conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
  • silabisire: go-fra
Intrare: gofrare
gofrare substantiv feminin
  • silabisire: -fra-