Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru gobelin

GOBL├ëN, goblenuri, s. n. Tapiserie, broderie sau ╚Ťes─âtur─â artistic─â f─âcut─â din fire colorate, reprezent├ónd o imagine plastic─â. ÔÇô Din fr. [manufacture des] Gobelins (n. pr.).
GOBL├ëN, goblenuri, s. n. Tapiserie, broderie sau ╚Ťes─âtur─â artistic─â f─âcut─â din fire colorate, reprezent├ónd o imagine plastic─â. ÔÇô Din fr. [manufacture des] Gobelins (n. pr.).
GOBL├ëN, goblenuri, s. n. ╚Ües─âtur─â artistic─â f─âcut─â din fire divers colorate, reprezent├«nd o imagine plastic─â. ÔÇô Scris ╚Öi: gobelin (CAMIL PETRESCU, T. I 381).
gobl├ęn (go-blen) s. n., pl. gobl├ęnuri
gobl├ęn s. n. (sil. -blen), pl. gobl├ęnuri
GOBL├ëN s.n. Covor sau cus─âtur─â artistic─â. [Var. goblin s.n. / < fr. gobelin < Gobelins ÔÇô familie de vopsitori din Paris].
GOBL├ëN s. n. tapiserie, broderie, ╚Ťes─âtur─â artistic─â din fire colorate reprezent├ónd o imagine plastic─â. (< fr. gobelin)
GOBLÉN ~uri n. Țesătură sau materie decorativă, executată din fire și reprezentând o imagine plastică. /<fr. Gobelins n. pr.
*gobel├şn n., pl. e ╚Öi ur─ş (de la T. Gobelin, inventatoru acestor covoare la 1500). Un fel de covor cu desemne artistice ╚Ťesute din celebra fabric─â situat─â la Paris ╚Öi fundat─â ├«n sec. XV de numi╚Ťi─ş Gobelin (v─âpsitor─ş din Reims). Aceast─â fabric─â a luat un mare av├«nt supt Ludovic XIV, a dec─âzut supt Revolu╚Ťiune, apo─ş ─şar sÔÇÖa r├«dicat supt Imperi┼ş ╚Öi are ╚Öi az─ş un renume universal.
GOBL├ëN (< fr.) s. n. 1. Tapiserie, denumit─â astfel dup─â produsele manufacturii Gobelins (Fran╚Ťa), preluat─â ├«n 1662 de Colbert, care a transformat-o ├«n manufactur─â regal─â. 2. Broderie executat─â ├«ntr-un punct av├ónd aspectul tapiseriilor.

Gobelin dex online | sinonim

Gobelin definitie

Intrare: goblen
goblen substantiv neutru
  • silabisire: go-blen
gobelin substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: goblen