Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru goan─â

GO├üN─é, goane, s. f. 1. Deplasare cu pa╚Öi mari ╚Öi repezi; urm─ârire ├«n fug─â. ÔŚŐ Loc. vb. A pune (pe cineva) pe goan─â sau a lua (pe cineva) la goan─â = a goni; a fug─âri. ÔÖŽ Vitez─â mare cu care se deplaseaz─â un vehicul; grab─â mare cu care se deplaseaz─â o fiin╚Ť─â. 2. V├ón─âtoare (cu gonaci ╚Öi c├óini); hait─â. 3. (Rar) Prigoan─â, persecu╚Ťie. 4. (Pop.) ├Ämperechere a vacii cu taurul. ÔÇô Din goni (derivat regresiv).
GO├üN─é, goane, s. f. 1. Deplasare cu pa╚Öi mari ╚Öi repezi; urm─ârire ├«n fug─â. ÔŚŐ Loc. vb. A pune (pe cineva) pe goan─â sau a lua (pe cineva) la goan─â = a goni; a fug─âri. ÔÖŽ Vitez─â mare cu care se deplaseaz─â un vehicul; grab─â mare cu care se deplaseaz─â o fiin╚Ť─â. 2. V├ón─âtoare (cu gonaci ╚Öi c├óini); hait─â. 3. (Rar) Prigoan─â, persecu╚Ťie. 4. (Pop.) ├Ämperechere a vacii cu taurul. ÔÇô Din goni (derivat regresiv).
GO├üN─é, goane, s. f. 1. Fug─â mare. C├«nd ajunser─â unul l├«ng─â cel─âlalt, goana se opri. PREDA, ├Ä. 43. ├Än goana roibului un sol, Cu fr├«u-n din╚Ťi ╚Öi-n capul gol, R─âsare, cre╚Öte-n z─âri venind, ╚śi z─ârile de-abia-l cuprind. CO╚śBUC, P. I 145. Pe un drum luciu ca oglinda, Ionic─â, ├«nh─âmat la s─âniu╚Ť─â, m─â duce-n goan─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 87. [Calul e] cu ochii iu╚Ťi ca fulgerul, La goan─â ca vulturul, De-╚Ťi ├«nal╚Ť─â sufletul! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 291. ÔŚŐ Fig. ├Än goana dup─â profituri maxime, capitali╚Ötii au exploatat crunt clasa muncitoare ╚Öi ╚Ť─âr─ânimea muncitoare, au ruinat ╚Öi pauperizat majoritatea popula╚Ťiei ╚Ť─ârii. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 7, 75. ÔŚŐ Expr. A o lua la goan─â = a o lua la fug─â. O lu─â la goan─â pe chei, cu scrisoarea ├«n m├«n─â, cu capul gol, ame╚Ťit, beat de emo╚Ťie. BART, E. 23. A pune (pe cineva) pe goan─â sau a lua (pe cineva) la (rar ├«n) goan─â = a pune (pe cineva) pe fug─â, a lua (pe cineva) la fug─â (v. fug─â), a fug─âri, a goni, a alunga. Ne luam la goan─â prin ╚Öan╚Ťuri. SADOVEANU, O. VII 274. F─ât-Frumos, deaca v─âzu c─â vr─âjma╚Öii s├«nt mai puternici, se repezi din munte ╚Öi-i puse pe goan─â. ISPIRESCU, L. 156. Omul... l-a luat la goan─â [pe lup] cu o furc─â de fier. La TDRG. Gonacii cu cai u╚Öori... se ├«ntrebuin╚Ťau spre... a lua ├«n goan─â pe vr─âjma╚Öi. B─éLCESCU, O. I 25. ÔÖŽ Urm─ârire, fug─ârire. Zmeoaica se f─âcu luntre ╚Öi punte ╚Öi trecu. Dete prin foc ╚Öi prin ap─â, ╚Öi dup─â d├«n╚Öii! tot dup─â d├«n╚Öii ╚Öi din goan─â nu-i sl─âbea! ISPIRESCU, L. 194. ÔŚŐ Fig. De cum am ajuns acas─â, goan─â ╚Öi prigoan─â pe capul mieu din partea boieriului. CREANG─é, A. 158. 2. V├«n─âtoare cu gonaci; p. ext. v├«n─âtoare. La goan─â mare, crezi d-ta c─â pu╚Ťini lupi dau cinstea pe ru╚Öine? CREANG─é, P. 121. Haidem, prieteni! S─â alerg─âm La ast─â goan─â de ur╚Öi ╚Öi cerbi. NEGRUZZI, S. II 96. ÔŚŐ Scule de goan─â = instrumente speciale de care se folosesc pescarii pentru a scoate pe╚Ötele din ascunzi╚Ö. Te-am ├«nv─â╚Ťat s─â folose╚Öti sculele de goan─â ╚Öi cele de z─âtoane dup─â timp. DAVIDOGLU, O. 25.3. (├Änvechit, rar; la jocul de c─âr╚Ťi) Ghinion, nenoroc. Nimic nu d─â o expresie mai proast─â figurii omene╚Öti dec├«t o goan─â continu─â la c─âr╚Ťi. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 170.
goánă s. f., g.-d. art. goánei; pl. goáne
goánă s. f., g.-d. art. goánei; pl. goáne
GOÁNĂ s. 1. v. fugă. 2. fugă, viteză, (fig.) zbor. (Mergi la el în ~ și adu-l aici.) 3. v. alergătură. 4. v. hăituire. 5. haită. (O ~ organizată la vânat.) 6. v. montă.
GO├üN─é ~e f. 1) Deplasare cu vitez─â mare; mers iute. * A o lua la ~ a ├«ncepe s─â fug─â; a o rupe la fug─â. A pune pe ~ (pe cineva) a alunga, a fug─âri pe cineva. 2) Plecare grabnic─â (╚Öi uneori pe furi╚Ö) dintr-un loc; fug─â. 3) Urm─ârire insistent─â ╚Öi f─âr─â motiv, care cauzeaz─â nepl─âceri; prigoan─â; persecu╚Ťie. * A nu sl─âbi din ~ a urm─âri ├«n permanen╚Ť─â. 4) V├ón─âtoare cu gonaci. 5) pop. ├Ämperechere a vacii cu taurul. /Din a goni
goan─â f. 1. galopul calului; 2. alungare grabnic─â: ├«n goana v├ónatului; fig. goana de T─âtari AL.; 3. alergare repede: ├«ntrÔÇÖo goan─â nebun─â; 4. expulzare: goana vagabonzilor. [Abstras din gon├Č].
go├ín─â (oa dift.) f., pl. e (vsl. *gon┼ş, [ca prigoan─â d. progon┼ş] sa┼ş d. gonesc). Fug─ârire, urm─ârire. A lua la goan─â, a alunga, a h─â─ştui. Alerg─âtur─â, fug─â: a trage o goan─â. Goana mare, galop. V├«n─âtoare cu h─â─şta╚Ö─ş (hurc). Prigonire, persecu╚Ťiune. Goan─â ╚Öi prigoan─â, mare persecu╚Ťiune. Nenoroc la un joc de noroc. ├Ämp─ârecherea animalelor bovine.
GOAN─é s. 1. alergare, alerg─âtur─â, fug─â, (Bucov.) scopc─â, (├«nv.) repezi╚Ö, repezitur─â. (A ╚Ťinut-o tot ├«ntr-o ~.) 2. fug─â, vitez─â, zbor. (Mergi la el ├«n ~ ╚Öi adu-l aici.) 3. alergare, alerg─âtur─â, fug─â, umbl─âtur─â, umblet, (reg.) ╚Ötrapa╚Ť, (Ban.) prepurtare, (prin Transilv.) ╚Ötrap─â. (Dup─â ceasuri de ~.) 4. b─âtaie, gonire, h─âituial─â, h─âituire, scornire, st├«rnire, (pop.) zgornire. (~ v├«natului.) 5. hait─â. (O ~ organizat─â la v├«nat.) 6. gonire, ├«mpreunare, mont─â, (reg.) montare, s─ârit. (~ la vite.)
NATURAM EXPELLES FURCA, TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca, dar ea se va ├«ntoarce ├«n goan─â mereu ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, I, 10, 24. Zadarnic ├«ncerci s─â ├«ngr─âde╚Öti firea, ea ├«╚Öi impune legile.
a fi pe goană expr. (intl.) a-și părăsi domiciuliul pentru a se sustrage organelor de urmărire penală.
a fi pus pe goan─â expr. (intl.) a fi urm─ârit de poli╚Ťie.

Goan─â dex online | sinonim

Goan─â definitie

Intrare: goan─â
goan─â substantiv feminin