GLICOZURÍE, glicozurii, s. f. Prezență (normală sau patologică a) glucozei în urină; cantitate de glucoză aflată în urină. – Din fr. glycosurie.

GLICOZURÍE, glicozurii, s. f. Prezență (normală sau patologică a) glucozei în urină; cantitate de glucoză aflată în urină. – Din fr. glycosurie.

!glicozuríe (-co-zu-/-coz-u-) s. f., art. glicozuría, g.-d. art. glicozuríei; pl. glicozuríi, art. glicozuríile

glicozuríe s. f. (sil. mf. -coz-), art. glicozuría, g.-d. art. glicozuríei; pl. glicozuríi, art. glicozuríile

GLICOZURÍE s.f. Prezența glucozei în urină în cazul când bolnavul suferă de diabet. [Gen. -iei. / < fr. glycosurie, cf. gr. glykys – dulce, ouron – urină].

GLICOZURÍE s. f. prezența glucozei în urină (în diabet și în cursul sarcinii și al alăptării). (< fr. glycosurie)

GLICOZURÍE ~i f. 1) Stare fiziologică sau patologică constând în prezența glucozei în urină. 2) Cantitate de glucoză prezentă în urină. /<fr. glycosurie